un milion în plus la salariu
câteva ore suplimentare de îndrăgosteală muncite în weekend
toată lumea care nu contează și nu vrei totuși să o pierzi pentru că falsitatea ei ți s-ar potrivi ca o mască, ca un zâmbet
atunci când buruienile cresc mai înalte ca tine
uiți că de fapt unitatea de măsură
a timpului e ceea ce iubești

regula numărul 1
dacă nu te poți respecta pe tine măcar respectă persoanele care te iubesc

eram întreg
și a trebuit să devin jumătate ca să ai loc în viața mea
te-am primit înăuntru și din carnea noastră am construit o casă, am însuflețit-o
fără străini musafiri, fără intruși, fără infractori, doar tu în brațele mele
noi ca un pendul măsurând
infinitul nopții

dar iubirea se face în maxim doi
pentru că altfel devine o curvă ieftină pe care o poți plăti cu bonuri de masă
cu tichete rabla, cu vouchere de la magazine de second hand

iubirea nu se adună, nu se scade, nu se împarte, nu se înmulțește ca o cățea de centură
și deocamdată nu s-a inventat dușul pentru suflet, poate doar la biserică
faci 3 flotări, 2 rugăciuni, pupi o mână murdară de preot
și pleci cu sufletul curat

regula numărul 2
să nu te bucuri nici măcar atunci când ai câștigat pentru că poți pierde la masa verde

nu eu sunt acela să decidă
cine iubește și cine nu
cine luptă și cine nu
cine e un criminal
sau un erou
de zi cu zi

simt
cum tot ce pleacă dinlăuntru
cum tot Dumnezeul care îmi leagă atomii și îmi da unitate
încetează să existe

o mână rece de femeie
nu reușește să-mi adune trupul crăpat
nu reușește a învăța să nu strângă inima din palmele ei seduse de lume
nu reușește să scape de panica sângelui meu
curgând abuziv prin
venele ei

regula numărul 3
respectă, prețuiește, iubește

cum spunea denzel
"a wise woman knows the importance of speaking life into her men. If you love him, believe în him, encourage him & be his peace"
citind îmi spuneam că omul ăsta a cunoscut o femeie cu adevărat femeie
ori o mamă cu adevărat mamă

întotdeauna cel care a iubit l-a tras după el și pe cel care încă nu a învățat să iubească

regula numărul 4
când uiți să scrii poezie toți oamenii încep să fugă din ea

poezia mea nu doarme
doar eu mai adorm din când în când
vreau să îi las să fugă liniștiți, nu i-am încătușat niciodată
de ziua mea de naștere voi avea o incizie în coșul pieptului prin care îmi voi cere din nou dreptul la viață
sper să mă iubească Dumnezeu așa cum nu am reușit să-l iubesc vreodată

apoi
am să-mi cumpăr un pian
și am să măsor lumea cu toate sunetele ei
până am o să o simt sunând
din nou bine