agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-01-24 | | Literatura online- are sau nu perspectivă? Interviu realizat de Cenaclul Lira21, prin administratorul Cristina Ștefan și Editura ARTBOOK, întrebarile vă sunt adresate de editură prin Alexandra Ștefan, master în RP și comunicare. Interviul se va publica în reviste partenere. Acest interviu este menit introducerii unui capitol nou în literatura română, mai mult sau mai puțin recunoscut de teoreticienii de azi, Literatura online. Intervievat : Cornel Mărginean 1. Ce înseamnă pentru dumneavoastră literatura online? Cum ați descrie în cateva cuvinte aceasta formă de exprimare artistică din mediul virtual? Cuvântul ,,online,,. Eu nu sunt convins că este prezent oficial în dicționarul limbii. Adică ,,în – linie,, cum înțelegem noi. Discrepanța aceasta: ,,literatura în-linie,, adică ,,în direct,, precum o - transmisie la teve-, ca să folosesc o altă astfel de descoperire și apoi prescurtare ingenioasă, este încă neclară și neașezată în interioarele noastre umane, firave și sufletești. Literatura online este, cred, o metodă de trimitere si de primire rapidă, instantanee chiar, a rândurilor noastre scrise, dar nu cu amprentă asupra fundalului sensibilității presupuse de literatură, ca și categorie artistică. Adică popor, limbă, sufletul colectiv și limba colectivă alipită acestui suflet, devenită acea literatură despre care mă întrebați. Și acum vine ideea virtualului, adică o singurătate care înconjoară fiecare scriitor/cititor, o carapace. Este exprimarea artistică dintr-o carapace benefică sau nu? Greu de spus. Aș dori să fie, dar nu am o idee despre ce va deveni în viitor această carapace a virtualului. Este temătoare ideea de virtual, pentru cine încearcă să o înțeleagă. Acum, în faza primitivă, pare benefică ca și metodă de alinare a unei lipse, într-un fond greu de definit : psihologic, comunicativ, singuratic, de refugiu, de bucurie a unei împărtășiri, de nevoia a fi prezent între ceilalți, de recunoaștere, de formare și creștere, de aflare în treabă, de alungare a plictisului, de câte și mai câte…, Vor fi științe și profesioniști în viitor, despre toate acestea, așa cum spuneți că va fi folosit și acest interviu. Însă sufletul omului se dezvoltă mult mai încet, nici măcar epoca de hârtie nu este însușită cum trebuie de acest suflet. 2. O poziționati diferit față de literatura tipărită? De ce? Nu sunt diferențe mari între una și alta. Tehnic și direct vorbind. Am scris rândurile iar tu le citești. Gata. O fi ăsta drumul? Câteva apăsări pe niște taste și: eu am zis-o, tu ai auzit-o. S-a împlinit oare ceva? Sau există o scârțîială, undeva, în acest mecanism prea ușor inventat. Ar spune cineva că este prea simplu. Acest gratis are un ascunziș. Mersul la librărie, însă, căutatul, alesul și cumpărarea unei cărți era și este o validare necesară. Dacă faci acești pași, atunci sacrifici acele trepte ale scării, la capatul căreia se află bucuria ta. Este acest salt necesar, pentru a dori? Este la fel dorinței pentru o femeie sau pentru un bărbat, să mă exprim bilateral. Ce ar fi dacă am avea totul fără un sacrificiu. Am pierde orice bucurie și orice dorință de a avea o bucurie. Poate mă înșel, dar abandonul unei clădiri (librăria), aflate la o distanță, al unor rafturi lângă care se trăiește o stare de curiozitate vie și al unor corpuri efective, pe care le strângi emoționant uneori, în mâini, numite cărți, este un act uman neexersat încă destul în istorie. De aceea o discuție este necesară. Tehnica singură, prin dezvoltare excesivă, este cea care a împins aici literatura și nu o literatură dezvoltată și de o calitate nemaivăzută a necesitat o comunicare rapidă și lesnicioasă a conținuturilor sale. Acest lucru dă de gândit. Dar nu numai relativ la literatură. 3. Este literatura online independentă? Sau are nevoie de un suport tipărit pentru a avea o valoare mai mare? Nu cred că suportul material are această menire de a mări valorea cărții. În altă parte este, cred, dificultatea. Suportul material al unei cărți, face paralelul cu suportul material al omului, cu chiar carnea și oasele sale. Virtualizarea are limite și ea. Ce ar fi să mai virtualizăm, în afara banilor, a comerțului, a cercetării și comunicării tehnice și științifice și a artelor în general, a odihnei și distracției și a jocurilor, mâncatul nostru, baia, sexul (care are această tentă) și apoi chiar și forma și constituența noastră corporală, ca în filmele SF? Aici este și problema cărții din hârtie. Ea ține de aceste idei. Spun asta, pentru cei care iubesc aceste obiecte uimitoare, numite cărți. Pentru ceilalți oricum nu contează nimic din ceea ce dezbateți cu acest interviu. 4. Ce v-a oferit literatura online până acum? ( În sensul împlinirilor, al realizarilor și al satisfacțiilor intelectuale) Am publicat în mediul virtual, pe saituri de literatură din 2002 până astăzi, multe texte. Este dificil de spus dacă este vorba despre realizări, împliniri și satisfacții intelectuale. Este vorba despre o prezență facilitată de condițiile tehnice generale ale interentului.. Am văzut poeți buni la suflet, triști, veseli, bonomi și sensibili dar și poeți răi, duri, cârcotași și nepăsători. Ceea ce este obiectiv de spus, este că am asistat la multe dispute, certuri și subiectivități pe aceste saituri de literatură. Ascunși de această virtualitate, unii își descarcă răutatea, frustările și lipsa valorii iar alții suferă și se ascund și mai și în ei însuși. Evident că aceste saituri au partea lor bună, de ateliere de creație, de formare și rodare a exercițiului limbii și ideilor. Am văzut, însă, cum generații întregi de poeți sau prozatori au intrat și apoi au ieșit, supărați sau răzvrătiți sau nepăsători, căutând alte saituri în care să se arate lumii. Nu este acum zonă socială care să nu se adune pe saituri, de la flori, grădinărit, acvaristică, pescuit, apicultură și o mare mare mare sumedenie de pasiuni și preocupări. Dar peste tot predomină o idee urâtă, cea a dificultății de a se comunica într-o armonie firească, aparent umană. Administratorii de astfel de saituri sunt nevoiți să impună reguli și să excomunice adesea din membrii sau să îi retrogradeze, etc, ceea ce, de multe ori, intră în nonsens cu ideile generale ale acelei preocupări, specifice saitului respectiv. Pot fi fi poeți răi și certăreți? Vă întreb. Oare ce farmec mai are poezia, în sinea ei cea mai sine, scrisă de către poeți răi și certăreți? Virtualul nu poate rezolva această problemă, cea a omului social cu instinctele lui firești și nu prea literare, legate precum tinichiaua de coada câinelui. În cei 11 ani de publicări în virtual, am încercat să nu mă amestec niciodată în ceva care nu ține de literatură și să nu alunec în ceea ce am descris mai sus. Da, am avut mult de câștigat și în multe direcții. Calea online, este o școală care, cu bune și cu rele, merită străbătută. Am adunat aceste scrieri publicate în acești ani în spațiul virtual, până acum, în două cărți, ambele publicate la Cluj, la Editura Casa Cărții de Știință. Cartea ,,Eseuri despre înțeles,, în anul 2010 și cartea ,, Originile energiei - trei întrebări despre energie,, în anul 2013. Vedeți! Eu consider, din punctul de vedere conservator, dar totuși fundamentat într-un fel, ca și împlinire o așezare pe hârtie a celor două cărți scrise. Nu pot lua în seamă existența în neantul interentului a fișierelor mele cu aceste texte. De ce oare? Poate că o nouă generație va fi mulțumită să posteze doar textele și să le privescă pe ecran. Este o nouă mentalitate. Se inventează acum ,,cărți,, electronice cu ecrane aproapiate de consistența hârtiei capabile sa stocheze mii de cărți. Se vor salva astfel copacii padurilor. Este un lucru bun. Nimeni nu poate opri caruselul dezvoltării lumii pe motive oricât de valoroase ar părea ele. Doar lumea se oprește, ea singură. 5. 5. Ce influență a avut Cenaclul Literar Online Lira 21 asupra eului dumneavoastra creator, asupra tehnicilor de creatie si a traseului literar pe care îl urmați?dacă sunteți membru activ în Cenaclul literar online Lira21 Eu în acest moment doar doresc să devin un membru la acestui cenaclu, la invitația pe care mi-ați făcut-o. Poate în viitor să vă pot răspunde la o astfel de întrebare. 6. Cum vedeți literatura online în viitor? Credeți că va suferi schimbări, caderi sau o influență din ce în ce mai mare în rândurile scriitorilor și cititorilor? Este dificil de spus ce va fi. Există o relaxare intelectuală generală. Exemplul dat de politicieni asupra abandonării valorii umane, se va răsfrânge în tot ce ține de societate. Nu știu ce va fi. Literatura online, ca și orice fel de artă, nu are girul valorii, decât într-o măsură limitată de condițiile de viață ale participanților. Sunt multe de spus, analitic și organic, legat de ce anume poate fi sau nu pote fi, și cum, de sorginte online în viitor în literatură. Dar influența este deocamdată mai mult promițătoare și mai puțin semnificativă. Instrumentul tehnic va fi din ce în ce mai perfecționat, pentru că este fabricat pe banii unor firme mondiale, adică cel ce oferă comunicarea on-line, dar conținutul acestei literaturi va evolua pe o cale ce nu ține nici de on-line și nici de cartea tipărită. Se crede, că poate însuși mentalitățile și gândirea omului vor lua o turnură determinată de ,,fenomenul online,,. Nu știu. Calea dezvoltării interioare a ceva uman, cum este literatura, este pe bună dreptate, cea dintre minte și inimă. Această idee este descrisă de însuși Dalai Lama. Eu o aplic acum viitorului literaturii. Îmi cer scuze că nu mă refer strict la literatura on-line. Dar este ca si cum aș vrea să ajung acasă dar nu atât de mult să ajung acasă ci cu ce vehicul să o fac. De aceea nu pot nuanța, la cererea dumneavoastră această idee, pentru că nu cred ca ea permite o astfel de nuanțare. Cu stimă, le doresc toate cele bune celor din Cenaclul Lira 21 și doamnei Cristina Ștefan, o inimoasă și sinceră prietenă a mea. Cea mai lungă zi : 21. iunie. 2013 |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate