Viața m-a cusut cu ață. Și atât.
Și câini lupi, mari, m-au mirosit.

Vărul a plecat la oraș, să se întâlnească.
Și am plecat și eu din casa bunicească.
Și am ajuns în lumea fară suflet, la oraș.
Și am stat să aștept un tip, la cum mi-a spus văruțu,
Un tip ce poate ar avea să îmi spună despre o ea.

Iar cum trecea-napoi văruțu, eu i-am spus:
- Ia-mi sticla aproape goală și arunc-o, de te întorci-napoi la casa bunicească.
- Nu o iau, arunco la coșul de gunoi. (2012)