cea mai tristă femeie
poartă numele unui singur bărbat
îl rostește în somnul lumii

și la primele aplauze îl uită...

cea mai adevărată

își adună numele sunet cu sunet

de pe buzele altor femei

desenând conturul cu sânge...

cea mai curajoasă plânge
în spatele oglinzii

apoi o sparge

își face din cioburi încălțări
ca să ajungă la celelalte...
noaptea adună pământul

de sub pașii moi

ai umbrelor de lupi

sub unghii

sparge timpanele haitei

cu un cântec de leagăn

și strigă de câte ori o doare

MAMÃ...