Ești Cisnădian autentic, dacă...

Ești Cisnădian autentic, dacă de la primele ore ale dimineții deschizi larg ferestrele sufletului și binecuvântezi pacea lumii și pe toți cei dragi, așa cum zâmbetul sfânt al zorilor mângâie tot ce este viață pe pământ.
Ești Cisnădian autentic, dacă observi și ești încântat de frumusețile darnice ale naturii, sau dacă asculți pulsul viu al tuturor lucrurilor din preajma ta, așa cum ascultă căprioara însetată glasul izvorului cristalin sau cocoșii venirea zorilor, ca nu cumva să întârzie trâmbițatul deșteptării.
Ești Cisnădian autentic, dacă de la primele ore ale dimineții și până seara dai binețe apropiaților și nu uiți să hrănești sincer și cu dragoste vorbele și faptele tale, dăruind tot ce este omenesc și mai plăcut lui Dumnezeu, începând cu animalele din bătătură, care te hrănesc, te apără sau te distrează, până la ultimul om care îți iese în cale sau intră pe poarta casei tale, cu bucuria revederii.
Ești Cisnădian autentic, dacă îți cunoști obligațiile familiale, sociale și încerci să împodobești bradul lor spiritual cât mai bine sau așa cum te învață Abecedarul bunelor maniere și tot ce se scaldă în armonia zilnică, râvnită de toată lumea și plăcută lui Dumnezeu, ca apoi, noaptea, să adormi cu conștiința împăcată, de bun cetățean cisnădian.
Ești Cisnădian autentic, dacă sari în ajutorul aproapelui, cu altruism și te bucuri că ai fost folositor, așa cum se bucură copiii, când împart cu părinții primele performanțe ale reușitelor comune, cum se bucură bisericile de creștinii pioși, care nu le ocolesc porțile binecuvântate sau așa cum natura sfințește frumusețea amurgurilor îngerești, însoțite divin de concertele ciripitorilor fără de care orice farmec al ei ar dispărea prematur.
Ești Cisnădian autentic, dacă spiritul de gospodar te face să intri în competiție cu fruntea sus, așa cum o țin olimpicii lumii la sfârșitul întrecerilor, dacă sfințești curățenia morală, socială și spirituală, fără să uiți niciodată, de unde ai plecat, pentru că modestia este una din podoabele caracterului frumos, specifică oamenilor mari.
Ești Cisnădian autentic, dacă știi să binecuvântezi darurile vieții și nu întorci fața recunoștinței, mai ales prietenilor tăi, care își merită numele cu adevărat și care au gustat alături de tine din paharul trudei zilnice, ca niște eroi pe câmpul de bătălie al destinului neprevăzut.
Ești Cisnădian autentic, dacă ești îndrăgostit de sinceritatea copiilor și îi înveți tot ce știi mai bine, așa cum bunicii se bucură de ascultătorii voluntari, care le prețuiesc sfaturile înțelepte și amintirile vieții sau așa cum nepoții cuminți se bucură, că pot mângâia bătrânețile împovărate ale bunicilor.
Ești Cisnădian autentic, dacă îți place să deții cupa armoniei în orice loc din lume, dacă iubești pământul strămoșesc, plaiurile natale și înțelepciunea oamenii frumoși, așa cum își iubește Dumnezeu raiul.
Ești Cisnădian autentic, dacă iubești portul, vorba și omenia, așa cum bătrânii frumoși își iubesc tradițiile moștenite din vechime și încearcă să arate că autenticitatea frumosului de jos se cultivă și trebuie transmis mai departe în viitor, pentru a nu-i pierii niciodată rădăcinile regenerării.
Ești Cisnădian autentic, dacă știi să te relaxezi, numărând ochii stelelor în nopțile senine, dacă îți place să îngâni melodii frumoase sub clar de lună, îmbătat de parfumul florilor și al prieteniei sincere sau de cel al fericirii împărtășite cu cei dragi, dacă vara te bucuri de energia vieții, culeasă de pe crestele munților, toamna știi să aduni recolta hărniciei tale, împărțind recunoștință celor care te-au ajutat să o obții și dacă îți place să te bulgărești cu zăpadă în răsfățul iernii, bucurându-te ca un copil fericit sub albastrul cerului, încremenit de uimire.
Ești Cisnădian autentic, dacă te recunoști sau mă cunoști
29-04-2015