agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1753 .



Fotografiile
personale [ ]
amintiri

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Mioriþa Alba ]

2017-01-14  |     | 




A nins azi cu fulgi mărunți. Vântul îi împrăștia amestecându-i cu zăpada spulberată de pe acoperișuri. În astfel de zile, după ce dau zăpada de pe trotuar, mă întorc în casă și, la căldura sobei, sunt năpădită de amintiri.

La radio se difuzează un cântec în interpretarea lui Elvis Pesley, de la a cărui naștere se împlinesc azi 82 de ani. Îmi vine în minte o întâmplare de demult.

Eram în clasa a opta. Yenta, prietena cea mai bună a Ninei, a plecat în timpul verii cu familia în Israel. La începutul anului școlar, Nina a primit o scrisoare de la Yenta și, printre altele, prietena ei o întreba dacă eu n-aș vrea să corespondez cu Moshe, fratele ei. I-am spus Ninei că sunt de acord.

Într-o zi, pe când ningea ca azi, am primit o scrisoare de la Moshe. În plic erau două fotografii: Ciff Richard și Elvis Presley.

Nina avea colecție de fotografii ale cântăreților de muzică ușoară, iar eu aveam o colecție de fotografii ale unor monumente de arhitectură. Atunci mă visam arhitectă.

Pentru că fotografiile îmi fuseseră trimise mie, le-am arătat tuturor și am spus că le păstrez. Pe fața Ninei se citea tristețea. Zărisem două lacrimi care nu cădeau, dar scânteiau suficient cât să îmi atragă atenția. Am cedat.

- Să le împărțim! Una mie și cealaltă ție. Ești de acord?
- Da, spuse zâmbind Nina.
- Eu o iau pe cea cu Cliff, iar cealaltă va fi a ta.
- Nu se poate invers?
- Ori așa cum spun eu, ori nu le mai împărțim!

Tata ne-a auzit, chiar dacă era ocupat: citea ziarul. Ne-a întrebat ce avem de împărțit. Bănuiam că mă va convinge să cedez. Era inutil să îi spun că amândouă vrem fotografia lui Cliff Richard, pentru că tocmai văzuserăm filmul "Tinerii". Despe Elvis Presley nu știam nimic. Abia după un an urma să vedem primul film în care juca: "Viva Las Vegas".

- Mioara, uită-te aici! Cliff are chip de tinerel, dar Elvis are o figură de om matur. Păstrează tu fotografia lui Elvis!

Am cedat atunci, iar după câțiva ani, i-am dat Ninei toate fotografiile artiștilor pe care le aveam. Aveam, e drept, mai multe fotografii cu cântăreți de operă și balerine.

Și ninge în continuare, iar eu, după ce mai fac un tur prin curte, revin să îmi continui gândurile despre cei ce nu mai sunt.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!