agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-01-19 | |
ieri în zori când încercam și-ncercam
s-ajung până la mine și nu reușeam mi-am dat seama cât de ușor putem fi doar o veche părere și-atât eu cel real voiam doar să-l spăl de pete pe cel virtual în neglijența mea crasă-l lăsasem să plece în lume murdar și-l vedeam stânjenit cum se ferește de ochiul holbat în râs de reproșuri închipuitul meu dumnezeu rugat a ridicat cu nonșalanță din umeri li-ber-ar-bi-tru... ce să vă fac v-ați ales un alt dumnezeu ca oglindă crezând că doar ușa mea e închisă am dat-o cotită bătând la alte uși că tot suntem în aceeași incintă dar nimeni nimeni nu mi-a deschis lumea vie crezută de mine amuțise cât de ușor poate muri o lume de vise... fără copii cu matrițele arse priveam cu părere de rău la marea întinsă în care ucisă-mi zăcea atlantida... mi se clatină dureros un canin când mi-l vor scoate-am să-l iau din el să-mi fac stil și cu migală pe lutul moale cu semne de cuie să-ncerc să mă scriu uscată plăcuța la soare arsă în foc o voi piti undeva cu speranța că cineva cândva o va găsi și va ști că și eu prin lume-am trecut nu-mi rămâne decât să găsesc acele câteva miraculoase cuvine în care să-ncapă tot sufletul meu... poate pe plăcuța de lut nu voi ști decât să desenez infantil cu caninul care m-a durut o inimă...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate