stau în pat pe soarele ăsta cu dinți
gustul din gură devine sticlos
de spart în fragmente de oda pentru corpul meu rotitor când mă voi duce să-mi iau țigări

de purtat lumina pe spate m-am obișnuit
doar ceilalți par oarecum mal à l’aise să aibe nevoi

voi folosi instrumentele de căutat cuvinte
cerul e din nou doar un capac transparent
unii dintre câini scheaună pe lângă
dau târcoale cu ochi lucitori fiecărei bucăți de poem aruncat

ziua se educă singură ar vrea să ajungă coach de stele
bănuite d'etre fiecare pe măsura unui suflet

la nuit pointe déjà dans ma tête