Ce este viața aceasta, dragostea mea, decât o mare vânare
de vânt? poate dumnezeu este un fel de alizeu blând,
nu, dumnezeu nu este blând, el a ucis bebeluși și copiii din Egipt
și apoi marea, cu un cuțit, unde au murit carele oamenilor

Atâtea care închise de mare, și atât dor de soare...
oamenii sunt frumoși, cele mai duioase lacrimi le are Iisus
Egiptul este un fel de Constantin Brâncoveanu care
nu și-a ucis niciodată copiii cinci
și care și-a făcut cruce cu limba, în schimb,
eu nu știu de blesteme cu șerpi și de plagă și nu înțeleg
nimic.

***

războaiele venite din cer sunt probabil un fel de punte
de aur, în care mor uneori zeii și oamenii, și în care
se naște lumea, frumos, dragostea... făcută pe plânsul lor.
apa mea este bună
și vărsarea de sânge nu o pricep.
dacă aș ajunge în cer, aș împrăștia petalele, nu tradafirii


***

eu judec pentru că am văzut și
mintea mea nu pricepe.
sângele meu este alb și îndepărtat

sunt un fel de femeie de Samar, și nu știu nimic. nici
despre Iisus cel prea blând, nici despre ceilalți bebeluși care au murit
la nașterea Lui. cu sabia.
nici despre regele arab, nu știu, nici despre cel persan și... egiptean
care L-au salvat, speriindu-i Maica de furia celor care veneau.

ei erau frumoși ca soarele și au bătut cale lungă,
conduși de stele.
Îmi imaginez doar că Fecioara a ajuns în Egipt adusă de un
Prinț Egiptean și de steaua lui. de ce au murit, Doamne, copiii Egiptului?

***

Sunt tot felul de stele pe cer
și niciuna nu este înghițită de marea roșie, cum au fost carele...
plâng acum pentru Roma pentru că Roma nu mai are zei
și că ei stau încă toți strânși unul în altul
undeva în trecut.
pe cer este carul mare
și stelele lui
le păzesc pe celelalte, ale carului mic.


***

nu, nu îl iubesc pe Brâncoveanu, sunt mamă, n-am înțeles.
Hristos mă poate judeca aspru, deși El este blând, dar mie
mi-ar părea, Doamne, prea rău, dacă Tu
nu m-ai înțelege. nu, nu judec prea aspru, ci plâng
și cu bebelușii uciși de Irod. și cu aceia plâng eu. de ce nu
i-a păzit nimeni, și de ce nu?
Dumnezeu este în cer, și el le știe pe toate. iar eu
țin în brațe o floare plină cu țepi și cu trandafiri. cu ea îmi strig
disperarea. sunt o samariteancă din Samarul cel bun
și apa mea este foarte curată.