se făcuse târziu înspre dimineață
nu apucasem să mai cobor de pe catarg
vânturile mi s-au reașezat în palmă
savant în experiența definitivă
a căderii -înspre-moarte
vorbeam despre mine
precum despre altcineva al cărui rafinament dialectic
aducea ploaia rece și binecuvântată a ființei în toamnă
frunza copacilor picurând lumina gălbuie a metaforei plasticizante
dintr-un tratat sublim despre poezie
o clipă
în limba română
între ora 14.45 și 14.50
nasa începuse să traducă
în cele 6999 de limbi cunoscute pământenilor
faptul că EU ȘTIU
că nu locuiesc o lume
pe care zeii au părăsit-o
gândurile trec pe deasupra valurilor
aidoma pescărușilor scufundându-și
ciocurile agere în marea egee
desfăcându-și aripile pure pe sub valuri translucide
de la mari adâncimi delfini albi mă urmează
cu înotătoarele de aur ale zeilor de odinioară
flăcările gloriei încărcate-n corăbiile
nescufundate ale melancoliei cotidiene
în largul incendiat corăbii incendiate
oameni răi a căror singură vină de a se fi născut
explică drumul brăzdat rămas imaculat
zeii ies din adâncurile speciei sub formă de sfincși
privirea lor ucide
până la ultima stea
se înalță monștrii marini ai valurilor
pe cerul de toamnă -nsângerată de soarele roșu al inimii
viața mi-a devenit insuportabilă
mai periculoasă decât dezlănțuirea furtunii stelelor
cine privește să creadă
cine crede să nu moară
cine nu moare să iubească
idolul lui hercule n-a fost poseidon
numele lor se conjugă în pagini nescrise
când mi-a fost dat să desfid
forma triunghiulară a valurilor
a venit euclid bătându-mă pe față
cu liniile invizibile frânte ale facerii de sine
mâinile îi erau brăzdate de mituri de mitologeme
mulțimea șirurilor întregi inclusă în spirit
în sfera de diamant a lui edgar cayce
dăruindu-ți-se un adevăr culpabil
sufletul devine încordat și aproape zadarnic
îmi rămăsese doar catargul prăbușit din tării celeste
incontrolabile a căror forță sfărâma idolii de noapte
trăiam de zile întregi pe ultima corabie a nebunilor
roman pe care l-am citit la 15 ani
tot atunci jules verne m-a desemnat unicul
dintre toate posibilitățile ajungerii la limanul din vis
visul era învingerea ideii de teamă prin hybris romantic
cutezanța mea de a supune singurătatea stelelor la babord
m-a costat însuși drumul spre tine
zum tode my life care ești tu
începuse iarăși ploaia
aidoma celor din vremea lui homer
pescăruși albi vor coborâ din intangibil
pregătește-le să le dai de mâncare
pâinea neinventată a zeilor