agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1088 .



il tempo mio giocondo
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [cristina-monica ]

2020-02-20  |     | 



visam un bărbat vulgar, cu pană la pălărie,
de genul celor care vorbesc despre ”chestii”
chiar și în referatele cuminți despre istoria literaturii
în epoca elenistică
un bărbat care îmi spunea știi frumoaso sau dragă grasa mea,
gara mea cu grafitti opulent și unsuros,
aștept de trei veșnicii să vină un tren pentru noi doi,

să ne urcăm împreună și să ne șoptim despre șotron și șotii
precum gemul prea dulce de mure vărsat pe bluza ta albă,

da, era un coșmar și am luat la repezeală
sprayul pentru incendiu
și i l-am aruncat în cap
și el a zâmbit cu tâmpla sângerândă
a zâmbit din nou ireverențios, ca unei femeiuști trecute
de prima și a doua tinerețe,
știi frumoaso eu nu am avut nicio cădere nervoasă,
tot ce am vorbit cu tine era doar o glumă la beție,
fiindcă nu există căderi nervoase și nervii sunt plasa în care
cad chiar și sinucigașii, și nu mor,
asta e viața, o chestie pe care o smulgi cu greu sau deloc,
dar nu e recomandabil să încerci

gândește-te logic omule, nu sunt eu nebună,
cum și tu spui că nu există nebuni,
sigur sigur omul trebuie să judece logic și să nu facă răul,
căci dacă distrugi toate violele odorata din lume
nu rezolvi nimic, și chiar dacă creezi o altă floare mai frumoasă,
tot nu trebuie să nimicești pe cea dinaintea ei
și nici să te omori, oricât ai fi de singur, sărac sau trist

femeia nu e o chestie, e o citadelă a luminii,
femeia e o casă cu ferestre care văd ceva ce vine dinăuntru,
și în noi toate locuiește un dumnezeu,
dar nu ești tu acela, du-te naibii,
totul e prea frumos ca să îți explic ție
imperativele morale în timpul vieții noastre

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!