agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-04-09 | |
Ignoranța a absorbit lenea de diferite tipuri și categorii și a proiectat-o în viață, oameni și gândire și lenea a divizat cunoașterea în intervale minuscule ale necunoașterii, a eclipsat evoluția cu întunericul delăsării și a modelat oameni ignari, troglodiți, proști și obtuzi și fără perspective și viziuni, în care timpul se amestecă cu zilele și cu viața și ceea ce rezultă favorizează și facilitează confuzia, echivocul și limitările.
Ignoranța nu poate percepe întregul, ansamblul și reprezentativul, se cramponează de detaliile indispensabile vieții și cu cât vezi mai multe ipostaze ale realității, mai multe detalii și structurezi realitatea în configurații omogene și sincrone, cu atât profunzimea se stabilizează în mental și în a fi. Ignoranța are idiosincrazie la responsabilitatea ce incumbă, căci fiind lipsită de creativitate nu poate finaliza cu brio sarcinile. Ignoranța se atașează la ternul, prozaicul și searbădul vieții și nu cunoaște beatificul ce apare ca urmare a succeselor, nici satisfacția rafinată a materializării vocației, ci doar plăcerea impură a viciilor, păcatelor și lubricului. Ignoranța se împleticește prin viață, acolo unde profundul se mișcă cu viteză. Ignarul s-a înconjurat cu câmpul inculturii care respinge cunoașterea și astfel prostia nestăvilită i-a invadat ființa, inducând vieții o traiectorie orizontală și rectilinie presărată cu gropi săpate de erori, gafe și elucubrații. Ignarul s-a acordat la ignoranța care nu îi cere nimic, în schimb care îi arată metodele de a ocoli competiția și responsabilitatea, însă este vulnerabil la întunericul travestit în tenebre, himere, slăbiciuni și anomalii. Ignarul nu-și înțelege viața, nu-și cunoaște gândurile malformate și schilodite de prostia decadentă și se mișcă prin viață ca o paiață, marionetă și zombi. Ignarul converge în centrul prostiei acolo unde activează puseele prostiei, în timp ce inteligentul converge în centrul evoluției acolo unde coabitează estetica, sincretismul, valoarea și potențialul vizualizate de conștiența ce se augmentează în pretutindeni. Când ignarul se întâlnește cu inteligentul apar râsetele, iar discrepanța dintre ei naște veselia, bună-dispoziția și ironia, căci te simți mai bine când cineva se află dedesubtul valorii tale și îl poți manipula construind o șaradă în jurul vieții sale.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate