Omul este o ființă empatică ce transmite și citește gânduri, dotat cu spiritualitatea asimilând paranormalul și conectându-l pe om la mintea planetară absorbind eoni de la mintea universului.
Dacă am empatiza beneficul toți oamenii ar fi modelați de optim și ar construi vieții un angrenaj care ar funcționa fiabil și cu randament.
Prin interconectarea oamenilor s-a amplificat empatia care ar fi bine să aibă ca sursă și transmițător un om iluminat, superior și care să fie pe lângă acestea și fericit imuabil, astfel între toți oamenii ar circula fericirea.
Empatia coordonează, controlează și manevrează stările emoționale cu scopul de a le infuza cu beneficul în imanența căruia se află fericirea și care construiește optimul pentru a-l încrusta în destinele oamenilor.
Empatia s-a desprins de natural, laic și teluric și funcțiile ei esoterice au ceva metafizic, căci nu pot fi explicate de legile fizicii și empatia își așază rețelele și ramificațiile în toți oamenii prefigurând o altă lume cu alte posibilități, mecanisme și funcționalități.
Empatia ne determină să înțelegem Ființa Unică și Individualitatea Supremă și are forța de a modifica gregarul într-o spiritualitate planetară la care să se acordeze toți oamenii, căci ea impulsionează și accelerează evoluția.
Gregarul înțesat de erori, grobian, troglodit și onctuozități să-l înlocuim cu empatia a cărei forță obținută din asimilarea tuturor forțelor vitale ale oamenilor poate inocula în oameni fericirea, însă are nevoie de energie pe care o captează de la mintea planetară absorbind energiile universului.
Dacă am fi interconectați la Dumnezeu, acesta ne-ar empatiza absolutul, supremul și veșnicia limitată al căror melanj ar genera o fericire la apogeu și omul ar sări deodată în cea mai bună lume posibilă.
Empatia infuzează în sufletele oamenilor beneficul având sursa în ființa universului și poate fi considerată o entitate a oamenilor care circulă prin lăuntrul lor curățiindu-i de lesturi, impurități și nefericiri pe care le strânge suferința pentru a face din ele o forță negativă pe care forța empatiei o poate neutraliza și dezactiva.
O empatie susținută de spiritualitate își mărește beneficul, însă dacă este maculată de interacțiuni nefaste poate decade și atunci transmite oamenilor nefericirea pe care aceștia ar fi util s-o proceseze cu forța vitală, volitivă și a rezilienței, modificându-i funcțiile funeste și preschimbând-o într-o stare suportabilă care se transformă într-o stare de satisfacție prin infuzarea cu plenitudinea și beatificul creației.