dacă am pune sare
am întrebat-o pe mama în timp ce coaja pomului
despre care
îmi spusese să nu-i mănânc roadele
intrase în comă profundă

alegeam fasolea
luam un pumn de boabe le dădeam drumul
de sus
suflam cu putere praful
pentru cei din casă
știam că vremea mea nu venise

munca nu era o bucurie
mai mult un motiv ca tata să poată bea
cu dușmanii seceta
a scos iarba din vin până au adormit
sub
păsările cerului
nu sufereau răutatea copiilor

duceam vitele la salcâmi
ne alegeam câte una, aveam grijă să nu se apuce
până când cea slabă cădea cu burta în sus, iar cealaltă îi omora vițelul din pântec

seara plin de mirosul pământului
cu picioarele negre
muma
mă punea să-i citesc din psalmii lui
david- preferatul ei
mâna oile, muncea și la fân
le era frică să-mi dea coasa pe mână
mă vait că se taie și ne știe lumea,
ionel
suduia mama lena în camera bună
înainte să termin de citit cum se ruga să nu cadă
în mâna omului
puneam capul pe pernă până a doua zi
nu auzeam
primăvara în tindă

îmi dădeau lacrimile
gândindu-mă
câți au murit fără să poată alege
precum adam și eva-
oamenii cei mai destupați la minte