cuvintele din seceriș de umbre
lumina ta-n albastru o revarsă
dar veșnicia asta-i doar o farsă
și crește frica-n hram de vremuri sumbre

în miriștea hârtiei vorba-i arsă
și-un demon pe deasupra-i pus să umble
a strigăt prin văzduh a face tumbe
iubirii tale-n nalt cât o crevasă

în plumb, cu aur Doamne slova ceartă,
cea făurită-n noi de un sărut,
desen de patimi pe a vieții hartă

ci prunc de vise-n dimineață vrut
o altă existență ne arată,
eres de oameni doarme dedesubt