în zorii zilei mi-am zis,
azi toate treburile or să fie nasoale
am așteptat un ceas
dar toate lucrurile păreau la locul lor
mi-am băut cafeaua și avea gust de cafea
a mai trecut un sfert academic
și tot nu se împuțina Dumnezeu
așa că am dat cu prundiș de cerneală
să nu derapez pe omătul hârtiei de azi,
să nu alunec pe pieptul dumnezeului lui 13

pornind a o venera,
țipă sacralitatea întâmplărilor de rău,
plumbul ei e o mină de aur
pentru viciul cu fața întoarsă de la plăcere către infern

a mai trecut un ceas și hazardul
tot nu îmi împlinește așteptarea
vorba are gust de vorbă și miroase a cuvânt,
pândind la fereastra zilei ceasul rău
se apropie prânzul și tot nu am dat de dracu
ei, dacă și pe ăsta trebuie să-l cauți fără a-l găsi
s-au întors toate cu curu-n sus...