Pictorul desenează lent cu un pix cu vopsea în ulei isteţ, în care a înlocuit pasta vâscoasă cu vopsea în ulei un tablou pretenţios.
Desenează cu puncte mici, pixeli, care nu se pot face cu pensula, al cărui vârf e prea gros şi se îndoaie. Priveşte pixelii cu lupa sau cu alt aparat optic mai puternic mult măriţi de aparat, imaginea în pixeli e la fel de clară ca cea din fotografii şi de la televizor, adică efectiv, fotografiază, copiază imaginea reală a peisajului.
Pictorul lucrează de trei ani la acest tablou cu miliarde de pixeli, fiecare pixel având diametrul de un micron sau mai mic, datorită biluţei foarte mici, sferice de un micron diametru din vârful pastei pixului.
Tabloul e deja cumpărat pentru un miliard de euro, e cel mai bun pictor de pe glob cu cel mai bun instrument de pictură de pe glob, pixul cu vopsea în ulei care poate avea paste diferite cu orice culori, vopsele în ulei. Pixul e o minune a miniaturizării, costă mii de euro, dar merită, dacă nu strică tabloul precum pensula.
Lumea picturii e dură, cumpărătorii vor analiza tabloul cu experţi, pixel cu pixel, e pictură „fotografică” dificilă, avansată.
Pictorul încearcă uneori, când e mai bine să modifice imaginea reală, pictând-o îmbunătăţit, cu elemente imaginare adăugate sau mai drăguţ, cu culori mai clare,mai corecte, mai vii, mai naturale, mai sigure,mai sănătoase.
Culoarea azuriu a cerului, odihnitoare, senină, desăvârşită e culoarea lui preferată, exprimând vizibil infinitul, desăvârşirea.
Acum pictorul studiază atent tablourile marilor pictori din toate epocile şi genurile, stilurile, observând că mulţi au încercat să picteze fotografic, reuşind parţial să copieze exact, ca în oglindă, precis, „fotografic” imaginea originală.
Aşadar nici unul n-a reuşit perfect asta, cu pensula ci doar el a reuşit, datorită pixului cu vopsea în ulei.
Pe imagine pictorul aşază o grilă cu pătrăţele mici de un micron, asemănătoare cu hârtia milimetrică, o reţea de pătrăţele ajutătoare care împarte imaginea în pătrăţele de un micron, copiind fiecare pătrăţel al imaginii în un alt pixel, un nou pixel de pe tabloul său, pânza pictată.
Cu cât pixelii sunt mai mici, cu atât rezoluţia imaginii picturii e mai mare, mai bună, adică pictura e mai clară, precisă, detaliată, copiind mai exact imaginea originală a peisajului, modelului pictat, copiat, semănând mai bine cu o fotografie de înaltă rezoluţie.
Observ că Leonardo da Vinci a încercat obsesiv în toate tablourile sale să picteze fotografic, ca în pictura în pixeli, copiind exact imaginea originală.
Dar fiind mason, carbonar Leonardo da Vinci nu a reuşit asta, criminali ca el şi ca Michelangelo Buonarotti nu pot face artă ci exprimă mizeria lor criminală şi a masonilor în artă.
Şi Michelangelo a încercat să sculpteze în pixeli, „fotografic” copiind exact modelul, dar fiind homosexual nu avea cum să facă artă, ci făcea excremente în artă, căci asta exprimă curvarii.
Desigur că firea omului, adică expresia ochilor şi feţei, exprimată ca bucurie, curaj şi altele e lucrul cel mai important în pictură, sculptură, fotografie, arte vizuale.
Expresia apare cel mai bine în cele două cercuri colorate din ochii omului, cercuri înconjurate de albul ochiului, în ele distingi gândirea şi sentimentele omului.
Deci în artă aceste două cercuri din ochi trebuie realizate cel mai îngrijit, corect, cu cel mai îndelungat efort.
În sculptură, cercurile din ochi pot căpăta, exprima expresia prin mici linii scobite sau zgâriate, "gravate", dâmburi mici cît bobul de mei sau mai mici de un milimetru, cu găurele de un milimetru sau mai mici.
Pictorul se plimbă prin muzeul Luvru şi marile muzee, observând că foarte puţine tablouri sunt realizate fotografic, corect.
Deci el achiziţionează tablouri ieftine, deseori ale unor pictori anonimi sau puţin cunoscuţi dar care au o pictură cu adevărat fotografică, aceşti pictori fiind de fapt adevăratele genii.
O sculptură fotografică reuşită şi cu expresie bine evidenţiată este "Laocoon şi fii săi",e renumită.
Fotograful alege cel mai bun aparat foto, cu care fotografiază lucrurile cele mai drăguţe, interesante, importante şi corecte, deseori peisaje drăguţe, pui de animale drăgălaşi, copii cuminţi, scene comice şi altele.
Sculptorul sculptează tot în pixeli cât mai mici sculptura, dalta lui principală fiind cea cu vârful ca un vârf de ac, ce are suprafaţa vârfului sub forma unui punct rotund de un micron diametru.
Dalta seamănă leit cu un ac de cusut şi este fabricată din grafen sau carbin, având şi un mâner ce se prinde uşor în palmă, în capătul acului de cusut. Dalta şi mânerul ei sunt turnate din o singură piesă, din grafen sau carbin.
Piatra se sculptează mult mai uşor şi precis cu vârful de ac, fiind dură şi greu de cioplit.
Sculptorul trasează, desenează reţeaua de pixeli pe suprafaţa imaginii sau obiectului copiate, a modelului copiat şi pe suprafaţa sculpturii.
Întâi aceşti pixeli vor avea latura de 10 cm, se sculptează sculptura, apoi trasăm din nou reţeaua de pixeli, pătrăţele cu latura tot mai mică, micşorate cu câte un centimetru, trasăm de zece ori aceeaşi reţea, cu pixeli tot mai mici, micşoraţi din centimetru în centimetru, sculptând de zece ori consecutiv sculptura. Apoi trasăm reţeaua cu pixeli de un milimetru, apoi cu pixeli de un micron, sculptând aceşti pixeli mici cu dalta cu vârf de ac de un micron diametru. Cu această daltă şi pixeli de un micron se sculptează foarte precis, detaliat, fin, cu înaltă rezoluţie orice detaliu, inclusiv venele, pleoapele, firele subţiri de păr, punctele mici, liniile subţiri.
Astfel sculptura devine foarte fină, precisă, detaliată, precisă, clară, "fotografică", mult mai bună decât marile sculpturi şi picturi pe care le vedem la marii artişti.
Dar evident, artiştii profesionişti, avansaţi folosesc îndeosebi aceste tehnici artistice din acest text.
Regizorul pune accent pe acţiune,
scenariu, text şi replici, lucruri de care şi publicul e cel mai interesat.
Însă acţiunea e complexă şi necesită o cunoaştere enciclopedică a regizorului, care e un om de acţiune, descurcăreţ, capabil nu un visător pierdut.
Cel mai important lucru pentru regizor şi actor este Cuvântul, cu care se scrie scenariul filmului şi piesei de teatru, cărţii după care se face scenariul, creând astfel tot ceea ce este în acel film sau în acea piesă de teatru. Deci regizorul, actorul, scriitorul, dramaturgul, scenaristul trebuie să cunoască foarte bine Cuvântul, vorbirea, gândirea, limba maternă.
Nu există în artă un manual cu învăţături asupra culorilor, formelor bune sau greşite, nu e simplu de scris manualul. De aceea pictorul, sculptorul, muzicianul, fotograful, regizorul, artistul din artele vizuale au nevoie de un simţ natural, corect şi foarte clar, precis asupra formelor şi culorilor corecte, estetice, drăguţe,importante,desăvârşite, ideale a melodiilor corecte, estetice, drăguţe, importante, desăvârşite, ideale.
Ce înseamnă acest simţ?
El te ajută să nu faci nasul coroiat, urât şi cât cartoful la sculptură, ci desăvârşit, estetic,drăguţ, să nu pui tone de vopsea maro de culoarea excrementelor în pictură, ci să alegi culori sănătoase, drăguţe, desăvârşite, să alegi culorile din setul de culori Rogvaiv al pictorului care sunt bune, verdele frunzelor de primăvară, culorile apei mării, azurul cerului senin de vară şi altele asemenea.
Culori bune, drăguţe sunt şi culorile soarelui pe cerul senin fără nori vizibile de la răsărit la apus şi culorile curcubeului cu care se poate crea o nouă versiune a setului de culori Rogvaiv, culorile din curcubeu fiind poate mai bune şi mai naturale, mai ideale decât culorile din setul Rogvaiv actual al pictorului.
De obicei culorile bune sunt culori care apar în peisaje drăguţe şi petale de flori, iar aceste culori trebuie combinate corect pentru a obţine nuanţe noi de culoare,corecte.
Deci cred că cel mai bine ar fi să amestecăm în părţi egale cantităţile din două sau mai multe vopsele de pictură din setul Rogvaiv, pentru a obţine o nuanţă de culoare corectă, o unică nuanţă de vopsea de pictură corectă.
Apoi putem amesteca între ele în cantităţi egale, în părţi egale aceste nuanţe de culori noi obţinute şi culorile din setul Rogvaiv, orice nuanţe de culori şi orice culori vrem.
Dar nu am încercat combinaţia asta, e o ipoteză, trebuie studiată practic.

Acestea sunt cele mai importante secrete şi învăţături pentru artele vizuale, care pot aduce un avans, un salt de 1000 de ani în aceste arte.
În regia de film şi teatru, pentru regizori şi actori isteţimea şi mai ales Idealul sunt suficiente pentru a obţine orice. Ce este Idealul aflaţi din celălalt text al meu despre Ideal "Adevărul, idealul" de la poezie.ro.

Sculptorul exersează sculptura, sculptând uşor în lut umed şi moale, plastilină, ceară albă, gheaţă, adică în material moale pentru a putea face multe sculpturi în timp scurt, de mii de ori mai multe sculpturi şi mai rapid decât la sculptura în lemn şi piatră, în materiale tari,dure, greu de cioplit.
Astfel sculptorul îşi formează mâna de artist, sculptor, priceperea, îndemânarea rapid.
Cea mai bună sculptură se face în ceară albă, precum la muzeul figurilor de ceară, deoarece ceara, sculptura în ceară pare vie, naturală, copiind fotografic modelul. Apoi pe locul doi e sculptura în gheaţă iar pe locul trei e sculptura în marmură albă, fără pete şi nuanţe murdare.