Adaptabilitatea conectată la pozitiv influențează fatalitatea să lupte pentru a ajunge într-un stadiu care să-i garanteze supraviețuirea.
Preocupările, activitățile, vocațiile și hobby-urile constante și consecvente măresc adaptabilitatea inoculându-i plenitudinea, fertilitatea, pasiunea și satisfacția, pe când pasivitatea, inerția, torpoarea și resemnarea micșorează adaptabilitatea și când aceasta decade în supraviețuire este nevoie de sinergia entităților din lăuntrul omului pentru a o preschimba în ființare cu grad ridicat de siguranță, certitudine și motivație gestionând forțele centripete ale omului cu rol de convergență, centrare și sinergie.
Fericirea se află deasupra adaptabilității, când omul percepe în viață fascinantul, atractivitatea, bucuria și ofertele irezistibile și uluitoare.
Teluricul, laicul, profanul și impuritățile fac parte din adaptabilitatea spiritualizată de vocații, în timp ce supraviețuirea se află dedesubtul adaptabilității conectată la concret, cotidian și la tipare, căci în supraviețuire se înfruntă boala cu sănătatea, sensurile cu non-sensurile, nimicniciile cu plenitudinile și să nu vrei nimic cu să vrei totul.
Cine decade din meta-adaptabilitate în pseudo-adaptabilitate își pierde superlativele și meta-dimensiunile și eșuează în teluricul înțesat de pseudo-uri, hibrid, surogate și profan și care maculează sacrul cu păgân și profan.
Cine decade din pseudo-adaptabilitate în supraviețuirea în care aprehensiunile și blazările au luat forma fatalității trebuie să lupte pentru a-și conserva viața, căci lupta antrenează voința și prezervă ființa de spectrul suicidului.
Câmpul meta-adaptabilității posedă energii superioare similare cu energiile transcendentale și înlocuiește mundanul laic și teluric cu o meta-lume acordată la meta-uri, extra-uri, supranatural și aderând la doctrina metafizicii.
Supraviețuirea inoculată cu germenii non-supraviețuirii își pierde libertatea vocațională, creațională și spirituală și este covârșită de materialismul care își bazează doctrina pe somatic și are consistență de teluric degradant, maculant și păgân.
Supraviețuirea este vulnerabilă la efectele degenerescenței, declinului și fatalității, însă se poate conecta la adaptabilitatea care își cultivă cu grijă și cu atenție spiritualitatea în care întrevede libertăți planetare dacă își construiește o structură de sensuri motivaționale și incitante pe care să se sprijine când materialismul perorează despre non-sensuri aberante, dogme coercitive și despre inexistența spiritualității, care împreună construiesc non-libertatea.