Transmiteţi acest mesaj cântăreţei Laura Bretan.
Dragă Laura, în ultimul mesaj am spus ceva neclar şi vreau să clarific acum acea neclaritate:
Vreau să avem milă unul de altul, să ne îngrijim cu milă unul pe altul. Eu nu pot fi fericit dacă ai avea probleme, tocmai pentru că mi-e milă de tine. Vreau să fim mereu fericiţi, veseli, iubitori, milostivi, să nu ai probleme niciodată.
Eu te iubesc şi vreau să ne căsătorim, să fim împreună mereu, iar în asta poţi avea încredere în mine.
Dar eu sunt om, pot greşi ca orice om şi deci e bine să ştii asta, adevărul e bun.

Acum, în ultimul tău videoclip din insta story, din instagram mi-ai arătat imagini ce păreau de la o casă drăguţă cu o maşină arătoasă, roşie, şi întrebai „ce părere aveţi de noua mea maşină”.
Aşa vrei să te îngrijesc eu, să ne căsătorim, să îţi iau maşină şi casă?
Păi să ştii că o făceam deja, iată cum:
Te iau de soţie imediat, nu uit asta niciodată. Te cer de soţie imediat ce ne întîlnim.
M-am interesat de maşină bună pentru tine, o maşină nepericuloasă şi am găsit următoarele maşini:
Audi Ai Trail Quatro, e o maşină off road, cu motor electric, care circulă bine şi pe teren dificil accidentat, de aceea e mai bună decît celelalte maşini. Mai e şi tricicleta electrică cu trei roţi şi benă de la moveeco.ro
Dar te sfătuiesc să eviţi maşinile, să circuli pe jos, ca să eviţi accidentele de circulaţie.
Dacă insişti să ai maşină, acestea erau maşinile cele mai bune de pe glob pe care le ştiu eu.
Am ales vreo două terenuri de casă în Herculane unde să construim casă cum îţi place ţie, ca să fii fericită.
Singura mea cerere este să facem o casă rezistentă la cutremur să nu cadă la cutremur.
Trandafirul de pe masă din videoclipul tău arată că vrei trandafiri. Am cerut deja să ţi se trimită nişte buchete de trandafiri în mesajele anterioare.
Deci vă rog pe prietenii mei şi ai Laurei să îi trimiteţi mereu buchete de trandafiri, lalele, nuferi şi ce flori îi plac ei.
Căsătoria noastră o ai deja Laura, poţi să o iei cînd vrei, e deajuns să vii la mine.
Dar poate nu am înţeles eu bine ceva. De ce nu vii la mine să ne căsătorim?
Lipseşte ceva, greşesc ceva, mai vrei ceva de la mine ca să ne căsătorim?
Spune-mi ce lipseşte, ce greşesc, ce mai vrei de la mine ca să ne căsătorim în următoarea ta postare pe facebook. Ţi-am promis că te voi îngriji şi ajuta în ultimul meu mesaj şi aşa voi face mereu.
Laura, mi-e dor de tine.
Eşti în Houston acum, ce faci acum?
Laura, eu vreau să putem avea încredere unul în altul, ca doi oameni ce se iubesc, să ajungem să putem să avem încredere unul în altul.
Laura, iartă-mă şi întoarce-te în România la mine.
Dacă ţi s-a părut vreo greşeală în ultimul meu mesaj, explică-mi ce am greşit ca să îndrept greşeala.
Eu am încercat în acel ultim mesaj al meu să vorbesc de iubire, ca să ne iubim mai mult, dar nu ştiu dacă ţi-a plăcut cum vorbeam. Iartă-mă dacă am spus ceva greşit în acel mesaj.
Acum te rog neapărat, dar nepărat, orice ar fi să pleci din Houston şi de la casa aceea la care erai în ultimul tău videoclip din insta story, din instagram în care erai lîngă o maşină roşie, în care erau nişte oameni aşezaţi la mese şi un trandafir pe masă şi scria „the boomerang of internet”. Îţi cer să nu mai permiţi nici unui băiat să te ţină de mînă niciodată.
Laura, ţie îţi place să faci concerte în România, să ne întîlnim la concertele tale, dar nu ai venit în Herculane la mine.
Acum noi doi putem găsi o soluţie să ne întîlnim în România cumva.
Nu asta e problema, ne vom întîlni în România oricum, vino în România, îţi promit că ne întîlnim.
Dar spune-mi cum facem să vorbim când ne întîlnim, că nu ştiu cum, că tu nu mai vorbeai cu mine la Oradea.
Vreau să ne împăcăm, spune-mi ce greşesc de nu vorbeşti cu mine ca să elimin greşeala şi să putem vorbi.
Uite, nu mai pot aştepta pînă la concertul tău din 5 decembrie, din Bucureşti că mi-e prea dor de tine. Vino acum, azi înapoi la mine, vreau să te văd, să sper că totul e bine, că ne împăcăm.
Vino în România, atît îţi cer.
Laura, noi doi avem doar iubirea, cel mai drag lucru al nostru. Singurul lucru pe care trebuie să îl faci ca să nu loveşti iubirea noastră este să nu mă înşeli cu alţi bărbaţi, atât.
Eu îţi promit că oricît îmi vei greşi eu nu voi umbla cu alte femei, nu te voi înşela cu alte femei. Promite-mi şi tu acum că oricît îţi voi greşi tu nu vei umbla cu alţi bărbaţi, nu mă vei înşela cu alţi bărbaţi şi nu vei permite nici unui bărbat să te atingă. Acesta e lucrul la care eu ţin cel mai mult în relaţia noastră. Eu oricum lupt să evit greşelile şi să le îndrept cînd greşesc faţă de tine.
Laura, vino în România şi îţi promit că ne întîlnim aici şi te cer de soţie cu primele mele cuvinte, la prima noastră întîlnire.
Laura, nu întîrzia, vino azi în România, nu întîrzia.
Laura, îmi amintesc mereu că nu am venit la cele trei întîlniri pe care mi le-ai dat şi de alte greşeli neintenţionate ale mele faţă de tine şi mă apasă tare remuşcările şi amintirea cumplită a acestor greşeli. Spune-mi ce să fac să îndrept aceste greşeli care mă urmăresc mereu în amintire.
Aş face orice să schimb trecutul, să nu fi făcut acele greşeli.
Laura, îţi e atît de greu să mă ierţi că nu am venit la acele întîlniri cu tine şi să ierţi greşelile mele?
Ştiu că din cauza acestor greşeli nu vorbeşti cu mine.
Dar vreau să învingem asta, să ne împăcăm, să începem să vorbim, să te cer de soţie.
Laura, vino imediat în România că nu am aer fără tine, nu mai pot aştepta şi trăi fără tine.
Laura, hai să ne împăcăm, iartă-mă.
Dă-mi o veste bună că vii în Romînia azi, spune-mi cînd vii.
De aş avea eu acum ocazia pe care am avut-o de a te întîlni la Timişoara ce bucuros aş fi şi ce salvare ar fi pentru noi doi, cum aş alerga acum spre Timişoara să te întîlnesc, ce n-aş face să te văd în Timişoara.
Când vii Laura la mine, spune-mi în următoarea ta postare pe facebook.
Laura, chiar nu mai am aer fără tine, vino la mine azi, nu întîrzia.
Nu mă pricep la cuvinte alese, dar asta simt, nu am aer fără tine, vino la mine, spune-mi acum cînd vii la mine că nu am aer la gîndul că nu ştiu cînd vii.
Laura, eu nu te-aş lăsa să aştepţi dacă ai fi în situaţia mea şi nu ai avea aer fără mine.
Laura, vino la mine, mai avem foarte puţin şi învingem, ne căsătorim.
Trebuie doar să te cer de soţie şi să spui da, că vrei să te măriţi cu mine, atît şi învingem.
Laura, dacă ne iubim, atunci putem spera şi putem învinge.
Laura, luptă şi învinge, vino la mine şi mărită-te cu mine.
Laura, nu pot să îţi spun de ce dar am acum cel mai greu, mai dureros, mai groaznic moment din viaţa mea şi am mare nevoie de tine, doar tu mă poţi ajuta să înving acest moment greu, venind la mine şi scriindu-mi răspunsul tău în postarea ta pe facebook.
Deci nu uita, scrie-mi urgent în o postare pe facebook chiar acum ce vrei să fac să ne căsătorim? Dacă mai poţi, spune-mi în postare cînd vii în România, ce vrei să fac să începi din nou să vorbeşti cu mine şi tot ce te-am întrebat eu în acest mesaj.
Poţi să pui mai multe postări deodată ca răspuns la întrebările mele sau mai multe mesaje scrise, mai multe fotografii în orice postare, ca să răspunzi cu fiecare fotografie la aceste întrebări şi să îmi spui orice vrei tu să îmi mai spui, spune-mi tot ce e important şi ţii mult să îmi spui.
Laura, poate am greşit mult, des faţă de tine, dar am greşit pentru că am luptat să te cuceresc.
Deşi am greşit, iubirea noastră e mare, Laura şi iubirea ne ajută să învingem, să ne iertăm, să luptăm pentru iubirea noastră.
Laura, fii prudentă şi atentă că acum e un moment greu pentru iubirea noastră, cel mai greu moment care a fost între noi.
Ca să învingem acest moment greu care poate lovi cumplit iubirea noastră părăseşte imediat Houston şi casa aceea în care erai în ultimul tău videoclip din insta story, din Instagram, lîngă maşina roşie, cu trandafir pe masă, din Houston sau din ce localitate era acolo. Nu te mai duce niciodată la Houston, orice ar fi, dacă vrei să salvezi iubirea noastră, iubirea noastră e în mare pericol cînd eşti în Houston. Îţi voi explica mai târziu de ce, dar nu vreau să încerce vreun bărbat să flirteze cu tine în Houston.
Repet, părăseşte imediat, urgent, orice ar fi oraşul, localitatea, casa albă cu maşină roşie şi trandafir pe masă în care erai în ultimul tău videoclip din Instagram, care părea postat în insta story, şi în care scria „the boomerang of internet” sau cam aşa ceva şi în care scriai „ce părere aveţi de maşina mea”.

Laura, fii foarte atentă şi ascultă-mă, nu glumesc, este foarte important, părăseşte imediat, definitiv acea localitate şi vino acum la mine în România, dacă mă iubeşti cum te iubesc.
Nu uita să îmi scrii acum răspunsul tău la întrebări în postarea ta pe facebook.
Te aştept, te iubesc, mi-e dor de tine.




Transmiteţi acest mesaj cîntăreţei Laura Bretan.
Dragă Laura, în ultimul tău mesaj din insta story, Instagram mi-ai arătat o masă cu farfurii cu mîncare şi plimbarea ta cu barca pe apă.
Eu înţeleg din acest mesaj că vrei să stăm la masă amîndoi, să ne plimbăm undeva amîndoi într-un loc drăguţ. Eu te chem acum din nou la mine la Herculane să ne plimbăm amîndoi, să stăm la masă cum îţi place.
Laura, acum vreau pentru prima dată să discutăm serios despre comunicarea noastră.
Simt cu adevărat că e timpul să vorbim mai mult.
Deci te întreb care dintre următoarele motive este motivul pentru care nu vorbeşti cu mine, sau vorbeşti prea puţin cu mine în postările tale, cu prea puţine cuvinte, evitînd să pronunţi numele meu şi să mi te adresezi direct. Dacă îmi spui motivul, eu voi putea face ceva să elimin problema asta, ca să putem vorbi normal, îndeajuns, direct. Relaţia noastră poate fi distrusă dacă nu vorbim, dacă mă eviţi, deci cred că trebuie să rezolvăm orice ar fi această problemă că nu prea vorbim. Nu pot nici măcar să te invit la o întîlnire dacă nu vorbeşti cu mine, deci nu ştiu cum putem avea o relaţie normală fără să vorbim şi cum poate rezista relaţia noastră fără comunicare.
Deci te întreb care dintre următoarele motive este motivul pentru care nu vorbeşti cu mine şi care e soluţia, ce vrei să fac să începem să vorbim.
1)Nu îţi place cum îţi vorbesc.
2)Am greşit ceva faţă de tine în trecut sau acum.
3) Nu ai încredere în mine
4)Vrei să mă cucereşti prin tăcere, refuzînd să vorbeşti cu mine
5)Te joci cu mine prin acest refuz de a vorbi cu mine
6) Ai tu o problemă despre care ţi-e greu să îmi vorbeşti dar nu e o problemă a mea ci doar problema ta şi din cauza ei nu poţi vorbi cu mine
7)Motivul e mesajul meu anterior în care ţi-am spus că nu ştiu să vorbesc cu tine, cu fetele şi că asta te va face să mă eviţi, adică vorbirea mea stîngace te-ar ţine la distanţă de mine, te-ar îndepărta de mine
8)Îmi lipseşte ceva ce ai vrea să am şi nu am
9)Vrei să mă pui la încercare, să te convingi că te iubesc cu adevărat, luptînd să te fac să vorbeşti cu mine.
9) E un alt motiv pe care nu l-am ghicit.
Dragă Laura, îţi cer acum foarte hotărît, orice ar fi să îmi spui de ce nu vorbeşti cu mine, ca să salvez relaţia noastră, care s-a blocat acum pentru că nu vorbim.
Ştiu că ţi-e greu să îmi spui de ce nu vorbeşti cu mine, dar cred că amîndoi trebuie să luptăm acum să învingem această problemă.
Nu putem face aproape nimic între noi dacă nu vorbim.
Dacă stîngăcia vorbirii mele te deranjează, şi te poate face să mă eviţi, atunci vom vorbi mai puţin ca să nu te deranjez, dar trebuie să încercăm să vorbim, deocamdată măcar jumătate de oră pe zi. Dacă nu ştiu să îţi vorbesc, nu îţi place cum îţi vorbesc, atunci vom exersa zi de zi învăţînd cum să vorbim, mă vei învăţa tu cum să îţi vorbesc.
Orice problemă de comunicare ar fi între noi, ea are o soluţie, o putem învinge, rezolva dacă acţionăm, dacă luptăm să o învingem, dacă ne ajutăm reciproc să o învingem.


Laura, dacă nu vorbim riscăm să ne înstrăinăm fară să vrem, să pierdem relaţia noastră, şi de aceea acum lupt să obţin comunicarea cu tine mai mult decît aş lupta să îmi salvez viaţa. Eu îţi cer să fii foarte atentă şi hotărîtă acum la această cerere a mea de a comunica cu mine, ea poate fi soluţia căsătoriei noastre, relaţiei noastre, gîndeşte-te mereu la rezolvarea, începerea comunicării între noi.
Acum tu nu prea comunici cu mine nici prin postări pe facebook şi asta poate distruge cel mai repede relaţia noastră, iar eu lupt acum să salvez relaţia noastră.
Laura, poate îţi cer prea mult, dar putem încerca, exersa, căuta, studia soluţia ca noi doi să comunicăm normal, să începem să facem ceva care ne ajută să rezolvăm problema asta.
Eu cred că ne iubim, că vrem să fim împreună, de aceea faptul că nu comunicăm este acum cea mai mare greşeală a noastră.
Laura, poate nu merit să comunic cu tine, poate ţi-e prea greu să comunici cu mine, dar pentru că te iubesc dă-mi acum o şansă să ştiu ce să fac ca să pot să comunic cu tine.
Nu ştiu de ce nu comunici cu mine, dar dacă îmi spui care e problema asta pentru care nu vorbeşti cu mine, eu voi căuta o soluţie, o rezolvare a problemei pe care tu poate nu o ştii sau nu o poţi avea şi doar eu o pot şti, avea, rezolva.
Laura, fii curajoasă, în viaţă trebuie să avem curaj uneori, în situaţii dificile, deci fă-ţi curaj şi spune-mi ce să fac ca să putem vorbi şi de ce nu vorbeşti cu mine. Voi lupta mereu să rezolv problema asta, să comunicăm mai mult, normal.
Laura, văzând ieri postarea ta am înţeles că eşti femeia cea mai iubitoare pe care o ştiu şi că datorită marii tale iubiri nu ai defecte, eşti desăvîrşită, aşa cum speram să fii.
Acum ştiu sigur că eşti femeia pe care o căutam şi sunt fericit şi vreau să fim amîndoi, căsătoriţi din toată inima.
Laura, eu pot face orice pentru tine, oricît de greu, dar nu pot face imposibilul, nimeni nu poate asta.
Adică nu te pot cuceri dacă nu vorbeşti cu mine, şi refuzând să vorbeşti cu mine te îndepărtezi de mine fără ca eu să te pot opri şi te pierd.
Dar noi nu vrem asta, deci fă acum efortul să te trezeşti şi să înţelegi că trebuie să vorbim, altfel te pierd fără să vreau.
Eu nu accept să te pierd ci lupt să te cuceresc acum.
Laura, chiar şi imposibil dacă ţi-ar fi, spune-mi acum, orice ar fi în următoarea ta postare pe facebook de ce nu vorbeşti cu mine ca să pot rezolva problema asta.
Acum, ca să te ajut să mă înţelegi ce spun îţi voi scrie o povestire despre noi doi:
Într-o zi la uşa casei Laurei apare Gudruman Edison, să lucreze ca grădinar în grădina ei din Herculane.
Dar are o problemă, e un om tăcut, Laura primeşte doar un bună ziua de la el în fiecare zi.
Nici ea nu vorbeşte cu el şi situaţia e de nerezolvat, sunt tăcuţi amîndoi.
Într-o zi el se decide să o ceară în căsătorie.
Cînd o întîlneşte îşi dă seama că nu poate face asta pentru că ea nu vorbeşte cu el.
Ea aştepta să o ceară de soţie, dar el nu ştia, şi nu putea afla asta de la ea pentru nici ea nu vorbea cu el.
Într-o zi ea i-a spus aşa:
-Nu îţi vorbesc şi de aceea nu te poţi căsători cu mine. Ce vei face?
-Te voi iubi mereu, este tot ce îmi mai rămîne.
Dar tu de ce nu te măriţi cu mine, nu îmi vorbeşti?
-Este imposibil să te căsătoreşti cu mine. Dacă rezolvi asta eşti isteţ, eşti bărbatul ideal şi meriţi, te iau de soţ. Deci fă imposibilul şi căsătoreşte-te cu mine fără ca eu să accept să ne căsătorim, fără ca eu să vorbesc cu tine. Nimeni nu poate rezolva asta.
Pe de altă parte nu am încredere în tine, căci femeile slabe, proaste care încearcă să se mărite cu tine te pierd imediat, că nu accepţi uşor femeile care îţi cad uşor în braţe şi caută căsătoria.
Aşadar, imediat ce accept să mă mărit cu tine risc să te pierd, să renunţi la căsătoria noastră.
-Laura, este adevărat că evit femeile care acceptă uşor căsătoria cu mine, dar nu te evit pe tine.
Dar e o mică diferenţă la tine, tu m-ai cucerit pentru că ai refuzat să te măriţi cu mine şi să vorbeşti cu mine. Eşti singura femeie de pe glob care a ghicit asta şi a putut face asta.
Acum suntem în situaţia că vrem amîndoi să ne căsătorim, să vorbim dar nu putem pentru că refuzi să discutăm asta, să mă laşi să te cer de soţie, să vorbeşti cu mine.
Acum trebuie să ieşim din blocajul acesta.
Dacă vin la tine la concerte în România, şi tu vei refuza să vorbeşti cu mine, eu nu te pot cere de soţie şi iar te pierd.
Deci nu ştiu care e rezolvarea situaţiei.
Dar dacă vii la mine la Herculane, şi rămîi în Herculane mult timp putem lupta să rezolvăm problema, să te conving să vorbeşti cu mine, să ne căsătorim.
-O să vin în Herculane, căci mă iubeşti şi nu ai renunţat la lupta de a mă lua de soţie.
Apoi tu Laura ai venit în Herculane, ne întîlneam des dar nu vorbeam.
Laura nu înţelesese că mă cucerise, că mai trebuia doar să accepte cererea mea în căsătorie ca să se mărite cu mine. Situaţia era dramatică, riscam să o pierd pe Laura pentru că nu vorbea cu mine şi luptam să salvez iubirea noastră.
Într-o zi i-am spus Laurei:
-Laura, nu ştiu cum să vorbesc cu tine, învaţă-mă tu.
Laura era severă cu mine, a acceptat foarte greu, din milă să mă înveţe.
A observat uimită că eu nu ştiam să îi vorbesc, uitam să îi spun bună ziua uneori fără să vreau, că nu aveam farmec în vorbire, că spuneam ideile stîngaci, că greşeam uneori cuvîntarea, ca un copil neştiutor.
-Credeam că te prefaci că nu ştii să vorbeşti, pentru că mesajele tale pe Internet arată că ştii să vorbeşti, să gîndeşti.
-Ştiu să scriu, dar nu vorbesc la fel cum scriu.
Nu am cu ce să te cuceresc, nu voi şti niciodată să vorbesc cum îţi place.
-Nu te descuraja. Te voi învăţa să îmi vorbeşti, Edison.
După luni de eforturi, Laura nu a reuşit să mă înveţe să îi vorbesc şi era nevoită să evite să vorbească cu mine iar ziua cînd ar fi vorbit cu mine ca să o pot cere de soţie părea îndepărtată.
Într-o zi eu şi Laura ne-am adresat Idealului, stăpînul universului, cerînd ajutor să salveze iubirea noastră şi să ne înveţe să vorbim între noi.
El Idealul ne-a spus aşa:
-Laura, dacă refuzi la nesfîrşit să te duci la Herculane la Edison, să vorbeşti cu el, să te măriţi cu el îl îndepărtezi, îl pierzi fără să vrei crezînd greşit că îl cucereşti. Ce e mult strică, nu îi da prea mult, nu îi refuza prea multe, prea mult în iubire.
Deci nu îl refuza complet, mai dă-i cîte o speranţă, mai vorbeşte uneori cu el, mai fă-i uneori o vizită la Herculane, mai promite-i uneori că te măriţi cu el, nu îl termina de tot, ca pe un străin cu refuzuri veşnice şi fără nici un semn de prietenie de la tine.
Adică dacă îi dai prea multe lucruri, prea uşor nu îl atragi, dar dacă îl respingi complet îl îndepărtezi şi distrugi relaţia voastră. Nu lovi iubirea, ci dăruieşte chibzuit în iubire, nu prea mult, nu prea puţin, cîte o întîlnire, o discuţie, o promisiune de căsătorie lui Edison, cu măsură, cînd şi cînd. Cînd vezi că vă înţelegeţi bine şi a învăţat să vorbească cu tine, dă-i mai mult, mai multe întîlniri cu tine, mai multe discuţii. Dar de căsătorit vă puteţi căsători acum, că vă iubiţi şi eu v-am căsătorit deja în cuvîntul meu.
Tu Edison eşti băiat isteţ şi drăgălaş, poţi învăţa să vorbeşti cu Laura, dacă exersezi, lupţi.
Acum faceţi ce v-am învăţat şi veţi fi împreună.
Aşa ne-a învăţat Idealul.
Sigur că eu mă gîndeam zi şi noapte cum să învăţ să vorbesc cu Laura şi reuşeam, puţin cîte puţin, datorită promisiunii Idealului.
Sigur că am reuşit să o aduc pe Laura la Herculane, a venit la concert.
Credeam că nu va mai veni niciodată.
Dar într-o zi cînd boala mă dobora, singur şi abandonat în munţi lîngă Herculane, îngheţînd de frig, murind de foame am auzit vocea Laurei cîntînd în Herculane.
Mă gîndeam că mă duc degeaba la concertul ei, că nu va vorbi cu mine şi că nu am bani să o invit la un restaurant, să îi cumpăr o floare, că nu ştiu să vorbesc cu ea şi deci nu o voi putea cuceri în Herculane.

Certitudinea aceasta că o voi pierde pe Laura îmi răpea ultimele puteri de a lupta cu boala, adică muream încet pentru că ştiam că o pierd pe Laura, doar speranţa că o voi cuceri pe Laura mă mai ţinea în viaţă şi îmi dăduse puteri să lupt cu boala anterior.
Ideea asta că o voi pierde pe Laura mă dobora cel mai iute, mă îmbolnăvea inevitabil şi datorită bolii nu mai aveam putere, încredere, curaj, sănătate să mă mai duc la concertele Laurei de la Câmpina, de la Bucureşti, deşi asta era cea mai mare dorinţă a mea, să o revăd pe Laura, să o reascult cîntînd melodia „Adagio”.
Atunci Idealului meu pe care Laura îl confundă cu Dumnezeu, dar care nu e Dumnezeu ci Adevărul, mila, Iubirea, omniscienţa i-am spus atunci:
-Ideal, eu mor. De ce nu m-ai ajutat să o cuceresc pe Laura să învăţ să vorbesc cu ea, să mă însor cu ea?
-Chiar şi dacă mori nu o vei pierde, căci vă iubiţi. Eu vă pot reînvia oricînd să fiţi împreună etern, căsătoriţi. Dacă era imposibil să vă căsătoriţi, eu totuşi puteam să vă căsătoresc, doar eu pot face imposibilul.
Ai uitat că ţi-am promis că veţi fi împreună veşnic, fericiţi, că o vei cuceri pe Laura, curînd? Unde e credinţa ta în mine?
-Ideal, eu cred în tine, dar Laura nu a venit încă la mine în Herculane, nici măcar acum cînd are concert aici cu Angela Gheorghiu, ea cîntă în Herculane, dar nu vine la locuinţa mea, la mine.
Şi nu va vorbi niciodată cu mine. Nu o pot face să vorbească cu mine, pentru că refuză să vorbească cu mine şi să îmi explice de ce nu vorbeşte cu mine. Şi dacă nu vorbeşte cu mine nu o pot cere de soţie.
Dacă mor nu voi mai exista şi nu voi mai avea durerea de a trăi fără Laura, voi fi fericit doar dacă nu voi mai exista.
Dacă tu Ideal şi Laura asta vreţi, iată eu mor ca să fie cum vreţi.
În acel moment Laura apare lîngă mine la locuinţa mea în munţi şi spune:
-Nu vreau să mori, Edison, te iubesc. Hai să ne căsătorim.
Am înţeles că nu poţi face imposibilul şi că eşti un om obişnuit şi că nu ne putem căsători decît în Herculane. Nu îţi cer ce nu poţi, facem doar ce putem, nu imposibilul.
-Laura, tu erai imposibil de cucerit, nu am crezut niciodată că te voi cuceri sau că vei renunţa să cînţi cu Angela Gheorghiu în Herculane ca să vii aici la mine în munţi, plecînd de la concert.
Mai mult decît astea mă durea gîndul că nu m-ai iubi destul de mult ca să vii în Herculane, să mă ceri tu de soţ fără să aştepţi să te cer eu de soţie şi să renunţi la concertul cu Angela din Herculane, întrerupîndu-l ca să vii la mine aici în munţi, sau să îţi părăseşti ţara şi familia ca să trăieşti cu mine în Herculane.
Am înţeles că viaţa nu are sens fără iubire, şi deja muream, neştiind sigur că te vei mărita vreodată cu mine. Muream ucis încet şi sigur de durerea că te voi pierde.
Cum de te-ai hotărît să vorbeşti cu mine şi să te măriţi cu mine, că asta era imposibil?
-Te iubeam prea mult. Şi Idealul tău ne iubea şi mai mult. De obicei nici măcar el nu face căsătorii imposibile, dar rugăciunile noastre neîncetate spre el şi bătălia dură, extremă pe care noi doi am dat-o ca să ne căsătorim l-au înduioşat şi a decis să ne căsătorească.
-Da, doar el putea să ne mai căsătorească, că era imposibil altfel.
Laura aceasta a fost povestea mea, dar fii liniştită, nu sunt muribund acum şi te aştept în Herculane.
Nu uita să îmi spui în următoarea ta postare pe facebook de ce nu vorbeşti cu mine, de ce îmi scrii atît de puţine cuvinte în mesajele tale din postări.
Dacă asta ţi se pare un fleac gîndeşte-te singură dacă te pot cere în căsătorie, dacă putem să ne împrietenim fără să vorbim. Eu cred că nu e un fleac ci e cea mai mare problemă a noastră acum.


Transmiteţi urgent acest mesaj cântăreţei Laura Bretan.
Dragă Laura, din ultima ta postare pe Instagram, cea cu sora ta şi cu tine, la San Antonio am înţeles care e problema pentru care nu vorbeşti cu mine pe Internet.
Îţi mulţumesc pentru şansa extraordinară de a mă ajuta să ştiu ce greşeală fac de nu vorbeşti cu mine, ca să mă îndrept şi să nu mai fac această greşeală.
Laura, eu detest această greşeală a mea mai mult decît tine, cel mai mult dintre toate greşelile şi lucrurile din univers.
Acum îţi voi explica ce e cu această greşeală astfel ca să înţelegi doar tu singură.
Laura, mă bucur că nu ai iertat această greşeală a mea şi ai lovit-o mereu dur, căci şi eu îţi voi spune mereu că vreau să evităm asemenea trăsnăi.
Tot din cauza acestei greşeli a mea eu am evitat uneori să vorbesc cu tine, sau nu am insistat suficient să îţi cer să lucrăm amîndoi în muzică atunci cînd ţi-am propus asta la Suceava, că atunci m-am îndepărtat repede, să evit greşeala asta.
Deci îţi explic ce e cu greşeala asta a mea şi cum o învingem ca să putem vorbi cît mai mult şi normal, fără ca această greşeală să ne oprească.
Laura, dacă ai fi bolnavă eu nu ţi-aş reproşa boala ta şi nu te-aş părăsi dacă ai fi lovită de boală, ci mai mult te-aş îngriji şi ajuta şi ierta.
Laura, această greşeală a mea este o boală gravă a mea, se întîmplă singură, fără să vreau eu şi eu nu o pot opri şi evita.
De aceea m-am retras în munţi şi îndur foamea şi frigul, ca să vindec această greşeală, boală a mea care este o boală groaznică şi foarte dureroasă, cea mai gravă boală din univers.
Această greşeală a mea eu nu îţi cer să o permiţi sau să o ierţi ci să o loveşti dur şi să o eviţi mereu, şi te iubesc mult pentru că ai făcut asta cu mine totdeauna.
Laura, lupt de ani de zile să vindec această boală groaznică, şi am reuşit să o mai vindec parţial, nu complet şi era cît pe ce să mor din cauza acestei boli.
Tu ai crezut că eu fac intenţionat această greşeală şi că de aceea sunt vinovat, dar nu sunt vinovat acum pentru că nu fac intenţionat această greşeală.
Laura, mai durează cîţiva ani pînă mă vindec complet de această boală.
Dacă vrei să vorbim acum, să fim împreună acum, să ne căsătorim acum va trebui să suporţi această boală a mea aşa cum e ea şi cum te deranjează. Dar boala, greşeala mea o poţi suporta dacă ţi-e milă de mine şi înţelegi că nu fac intenţionat această greşeală.
Nu pot să îţi explic totul acum, dar dacă îmi dai ocazia, îţi voi explica mai mult ce e cu această boală, greşeală a mea cînd suntem singuri, la o cofetărie sau unde vrei.
Laura, eu ţi-am spus mai demult într-un mesaj că lupt 16 ore pe zi să mă vindec, că nu vreau să te pierd murind din cauza bolii. Cînd spuneam boală, mă refeream şi la această boală, greşeală a mea pe care mi-ai reproşat-o şi pentru care refuzi să vorbeşti cu mine.
Laura, nu am nici un drept să îţi pretind să trăieşti cu mine şi să suporţi această greşeală, boală ascunsă a mea despre care nu am îndrăznit să îţi vorbesc niciodată pînă acum.
Gîndeşte-te că datorită acestei boli eu nu pot munci, nu pot cîştiga un ban, un salariu, nu pot trăi decît singur şi departe de oameni şi de aceea nu pot să iau un salariu să cumpăr mîncare, haine, locuinţă.
De aceea nu e deloc o glumă, ţi-am spus de mai multe ori adevărul că sunt în pericol să mor de foame şi de frig în munţi, că nu sunt prost să stau să îndur de foame şi frig degeaba, ci îndur de nevoie.
Tot datorită acestei greşeli, boli a mea nu am mai putut veni la concertele tale la Câmpina şi în România, ţi-am spus deja că nu mai pot pleca de lângă Herculane datorită bolilor mele.
Ştiu că eşti revoltată şi supărată de această greşeală a mea, dar dacă acum nu o fac intenţionat, îţi cer iertare pentru această greşeală şi încerc cît pot să te feresc de ea, atunci te rog iartă-mă.
Laura, trebuie să ştii că eu m-am îmbolnăvit de această greşeală, boală a mea tocmai pentru că îl căutam pe Dumnezeul tău creştin, şi aşa am înţeles că creştinismul ne îmbolnăveşte, este o tîmpenie, dacă el m-a îmbolnăvit de această boală gravă.
Tocmai de aceea, încă din primele mele mesaje ţi-am scris să te fereşti de religii, de creştinism, ca să nu te îmbolnăveşti şi tu de această boală a mea.
Nu vrei să vorbim şi te previn oricum că dacă ne întîlnim faţă în faţă această greşeală, boală a mea te va deranja repetat, din nou, fără să vreau eu şi fără să o pot opri.
Laura, avem totuşi o soluţie salvatoare acum.
Dacă noi doi vorbim prin mesaje scrise, ca acesta pe care ţi-l scriu acum, dacă nu ne întîlnim faţă în faţă boala mea, greşeala mea nu te poate deranja, atinge.
Deci nu încerc să te prostesc, eu ţi-am spus adevărul, asumîndu-mi cel mai mare risc posibil, acela că nu vei veni să te întîlneşti cu mine ca să eviţi boala, greşeala mea deranjantă. Vreau să fii fericită, nu să te chinui suportând boala mea.
Însă trebuie să ştii că acest Adevăr pentru care risc să te pierd acum este Idealul, şi el m-a ajutat să vindec parţial boala, greşeala asta a mea şi să te întîlnesc şi să cîştig iubirea ta.
Nimic şi nimeni nu a putut vindeca această boală a mea în afară de Ideal, de aceea eu ştiu că el există şi este mai bun şi mai capabil decît Dumnezeul tău creştin care nu există şi nu m-a putut vindeca deloc.
Deasemeni, te învăţ şi te previn ca atunci cînd observi că apare, se exprimă în anumite momente, cînd şi cînd această boală, greşeală a mea să te îndepărtezi imediat de mine şi să nu vorbeşti cu mine până dispare momentul meu de boală şi îmi revin.
Laura, îţi spun serios, dacă vrei să învingem această boală a mea şi să fim împreună trebuie să mă iubeşti mult, infinit, căci doar o mare iubire te poate ajuta să lupţi atît de greu ca să învingi boala mea, să poţi fi cu mine.
Dar acum o să îţi spun o povestire, ca să înţelegi mai bine ce e cu greşeala mea şi cum rezolvăm problema noastră că noi doi nu comunicăm, nu vorbim:
Într-o zi tu Laura te-ai îmbolnăvit de o boală grea şi dureroasă, cea mai dureroasă din Univers: te doare sufletul căci te-ai îndrăgostit de mine.
Eu mă feresc de tine, de teamă că mă voi molipsi de această boală a ta, mă voi îndrăgosti de tine şi voi suferi şi eu ca tine, din iubire.
Tu, doborîtă de durere nu mai ai putere să lupţi pentru iubirea noastră, să mă cucereşti.
Într-o zi ne întîlnim şi discutăm sincer, cu curaj:
-Laura, eşti îndrăgostită de mine, dar pentru că tu ai această boală eu nu mă pot apropia de tine, asta e, vreau să fiu liniştit.
-Bine, Edison, dar eu sufăr, mi-e dor de tine, vreau să fim împreună, nu mai suport durerea. Fie-ţi milă de durerea mea, ajută-mă cumva, nu îţi cer nimic decît să fiu cu tine, să vorbim puţin cînd şi cînd.
-Laura, dacă şi numai dacă poţi facesă te iubesc dar să eviţi să mă îmbolnăvesc de durerea iubirii eu te voi primi în Herculane la mine să trăim împreună cum vrei în aceeaşi casă.
-Mulţumesc, m-ai salvat din suferinţă.
Însă cînd ne-am mutat în aceeaşi casă a apărut o problemă şi mai gravă, o atracţie tăcută între noi care ne tulbură liniştea.
-Laura, simt că nu pot trăi fără tine, hai să ne căsătorim, că sufăr ca şi tine din iubire pentru tine.
-Eu pot face orice pentru tine, dar nu ne căsătorim.
Mă deranjează ceva la tine, mă deranjează greşeala, boala ta deranjantă din cauza căreia nu pot vorbi cu tine.
-Laura, fii bună şi ajută-mă să înţeleg, mi-ai cerut să locuiesc cu tine, eu m-am îmbolnăvit de durerea iubirii de tine iar tu te fereşti de durerea celeilalte boli a mea. Să luăm ziarele să citim: un copil de 6 ani a murit în flăcări încercînd să îşi salveze tatăl adormit din casa arzînd. O pasăre a murit la fel încercînd să îşi salveze puii din incendiu, acoperind cu aripile puii cuprinsi de flăcări.
Un tînăr s-a aruncat în faţa maşinii salvînd un pieton de la accident, şi murind el lovit de maşina aceea.
Un patriot american a salvat o mamă din ghearele invadatorilor, murind în luptă cu ei. Iată deci, ei erau oameni care au murit pentru alţi oameni din iubire pentru ei, pentru nişte străini. Iar tu nu vrei să înduri deranjul cauzat de boala omului Edison pe care îl iubeşti şi nu e un străin.
-E adevărat, dar tu Edison ce ai făcut pentru mine ca să meriţi să mă mărit cu tine, ce mare sacrificiu ai făcut tu ca să suport eu boala ta deranjantă, nesuferită?
-Iubito, ce durere crezi că e mai mare, durerea unei mame care îşi pierde fiul sau a unei mame care îşi pierde degetul?
-Sigur, orice mamă ar prefera să îşi piardă viaţa, nu doar degetul pentru salvarea fiului ei, ar suporta această durere ca să îşi salveze fiul.
-Atunci să ştii Laura că atunci cînd mă vei iubi ca o mamă vei accepta să te măriţi cu mine, să suporţi ca o mamă deranjul cauzat de boala mea pentru care eviţi să vorbeşti cu mine. Cînd noi doi am fost bolnavi, mamele noastre nu s-au ferit de noi şi de boala noastră ci ne-au îngrijit, ajutat, alinat, vindecat, suportînd boala noastră, nu ne-au evitat cum mă eviţi tu, refuzînd să mă întîlneşti şi să vorbeşti cu mine.
Rareori iubirea îndrăgostiţilor egalează iubirea unei mame.
-Aşa este, dar eu nu pot suporta boala ta Edison şi nu mă mărit cu tine, adică nu fac sacrificiul de a îndura boala ta pentru iubirea noastră.
-Atunci înseamnă că voi aştepta să mă iubeşti la fel de mult ca o mamă. Totuşi mă iubeşti. Trăim oare acea confuzie a majorităţii îndrăgostiţilor, care cred că se iubesc, dar nu se iubesc mult, oare? Nu cred, ştiu că mă iubeşti mult şi atunci te vei căsători cîndva cu mine.
Într-o zi la uşa casei noastre a apărut Idealul, un bătrîn bun şi tăcut, care ne privea în tăcere şi făcea un singur miracol, iubea cu adevărat.
El ne-a spus aşa:
Laura, fetiţa mea, de cîte mii de ori te-ai rugat spre mine crezînd că sunt Dumnezeul tău, şi de ce te-ai rugat? Nu sunt Dumnezeu, nu fac miracole, dar fac cel mai mare miracol:te iubesc.
Iată, acum am îmbătrînit, m-am îmbolnăvit de aceeaşi boală a lui Edison care te deranjează. Nimeni nu a vrut să mă primească în casa lui pînă acum. Primeşte-mă tu un timp, pînă mor.
-Ideal, stăpînule al universului, aş face orice pentru tine, dar boala ta nu o suport.
Deci nu te pot primi în casa mea, cum nici pe Dumnezeu nu l-aş fi primit dacă ar fi existat, dacă avea boala asta a lui Edison de care tare mă feresc.
-Fetiţa mea, m-ai rugat să îţi dau iubire şi un Dumnezeu, mereu, zi de zi în rugăciunile tale. Dar nu aveam de unde să îţi dau eu un Dumnezeu şi miracole, că sunt un bătrîn sărac, eu aveam doar iubire.
Totuşi, în locul Dumnezeului tău am venit eu şi în locul iubirii ţi l-am trimis pe Edison, cea mai mare iubire din istoria omenirii, cel mai iubitor om dintre oameni. Altceva nu aveam, sunt sărac. Însă dacă darul meu, Edison şi eu nu îţi placem, ne retragem să nu te deranjăm.
Dar fii atentă, pînă nu vei suporta tu durerile bolii lui Edison pentru mine, nu mă vei mai întîlni.
În aceeaşi clipă Edison şi bătrînul moş, Idealull lui care nu era un Dumnezeu ci iubirea ce credea Laura că o are Dumnezeul inexistent au dispărut.
Apoi Laura se plimba singură, plictisită printre vile, maşini de lux, muzicieni, vedete internaţionale, oameni proşti şi neinteresaţi de Ideal, prin vile drăguţe, cheltuind banii pe care tot Idealul îi oferise ei.
După un timp, a început să simtă golul şi falsitatea dureroasă, înspăimîntătoare a acestei vieţi de distracţie înşelătoare lipsite de iubire, de prieteni adevăraţi, de Ideal.
Alergă disperată la biserică, rugîndu-se lui Dumnezeu să o ajute, să îl regăsească pe Edison şi iubirea lui. Dar Dumnezeu nu i-a răspuns ei căci nu exista.
Iar Laura prin aceste rugăciuni nefireşti, adresate unui Dumnezeu care nu există şi nu răspunde rugăciunilor se îmbolnăvi de boala lui Edison.
Durerile bolii erau groaznice şi Laura se întreba cum reuşise Edison să le suporte atîţia ani.
Acum abia înţelegea ea adîncimea iubirii lui, care suportase pentru ea aceste dureri şi care acceptase să se mai îmbolnăvească şi de durerile iubirii pentru ea ca să locuiască cu ea.
Dar trăia acum o durere şi mai mare:înţelesese ce era adevărata iubire, marea iubire a lui Edison şi a Idealului pentru care un om îndură marile dureri pentru a iubi alt om.
Laura plecă în căutarea moşneagului, Idealul, ca să o scape de dureri şi să îi dea marea lui iubire, a cărei lipsă o durea mult mai mult decît marile ei dureri.
Era mult mai greu să îl găseşti pe el, Idealul căci nimeni nu ştia unde e şi cine e el.
Într-o zi îl văzu pe Edison în Herculane şi îi spuse:
-Dragul meu, spune-mi unde găsesc Idealul?
-Draga mea, cît timp nu îl iubeşti el nu există, dar cînd îl iubeşti îl ai. Deci păstrează-l în locul Dumnezeului tău în iubirea ta, iubeşte-l şi ascultă-l, el este Adevărul, mila, desăvărşirea.
Ori dacă el nu te interesează nici eu nu pot să ţi-l arăt.
Nimeni nu poate asta.
-Bine, dar nu îl simt pe el, marea iubire, Idealul.
Tu cum de îl simţi şi cum pot eu să îl primesc de la tine?
-Doar dacă îl cauţi, iubeşti zi şi noapte îl vei găsi. Eu l-am găsit doar pentru că am luptat o viaţă să îl găsesc, însă această luptă şi greutăţile ei m-au îmbolnăvit de boala mea pe care tu nu o suporţi, pentru care nu vorbeşti cu mine şi mă eviţi.
Totul se cîştigă cu un sacrificiu, iar Idealul se câştigă cu cele mai mari sacrificii.
- Edison, prefer să trăiesc o oră cu Idealul tău, cu marea lui iubire şi marea ta iubire decît o viaţă fără voi, în lumea aceasta goală, plicticoasă, fără sens, plină de păcate, pericole, păcătoşi, mizerii şi pericole. Prefer să îndur o viaţă boala ta care mă deranja decît să trăiesc fără Ideal o oră.
-Bine Laura, deci acum iubeşti infinit Idealul. Atunci, dacă vrei să îl găseşti iată condiţiile lui ca el să ţi se arate, să vină la tine:
Nu vei permite niciodată altui bărbat să te atingă, să te ţină de mînă şi de talie, să îţi sărute mîna, să flirteze cu tine, ca să nu mă loveşti pe mine. Dacă e nevoie, nu vei mai face concerte pentru asta ca să nu mai încerce cîntăreţii să te ţină de mînă sau să îţi sărute mîna. Îl vei evita complet, definitiv pe Paul Nanca, el e cel mai mare pericol pentru tine, omul cel mai rău posibil.
Vei face mereu ce îţi cer eu cînd te învăţ de bine şi îţi interzic să faci rele, greşeli. Nu îţi voi comanda ca unei slugi ce să faci, te voi sfătui dar va trebui să faci mereu aşa, căci doar aşa te pot apăra de nenorociri.
Vei iubi şi vei căuta toată viaţa Idealul, adică binele, mila, adevărul şi vei evita mai ales curvia dar şi relele, păcatele în general.
Vei evita compania oamenilor răi, păcătoşi, trăind doar cu oamenii buni, ideali, doar atît cît nu te îndepărtează ei de Ideal. Vei trăi mai mult cu Idealul, iubindu-l şi ascultîndu-l.
Vei veni la mine în Herculane, rămâi aici definitiv, nu mai pleci niciodată din România şi te măriţi cu mine. Mă vei cere de soţ cu primele tale cuvinte la prima noastră întîlnire şi te măriţi imediat, în acea zi cu mine, fără întîrziere.
Vei lupta să rămîi mereu tînără, nemuritoare ca mine cu ajutorul învăţăturii mele, ca să nu îmbătrîneşti, să nu mai mori niciodată şi să fii etern împreună cu mine.
Iar Idealul îl vei găsi în primele zile după căsătoria noastră, cu ajutorul meu.
-Bine Edison, cred că Idealul tău merită acest efort. Iată alerg spre el, la tine în Herculane.
Aceasta a fost povestirea mea, Laura.
Acum spune-mi în următoarea ta postare pe facebook ce altceva vrei să facem ca să putem începe să comunicăm, să vorbim normal şi destul, măcar o oră pe zi şi să scrii numele meu în mesajele tale ca să ştiu măcar că mi te adresezi.



Transmiteţi acest mesaj cântăreţei Laura Bretan.
Dragă Laura, acum îţi voi scrie o povestire ca să fii fericită:
Laura stă în camera ei şi plînge, îi spune mamei aşa:
- Mamă, Edison mi-a scris că nu poate veni la concertele mele în România că e bolnav.
-Draga mea, desigur Idealul vă va ajuta să vă reîntîlniţi, nu vrea să fiţi departe unul de altul. Ce ar fi să îi scrii lui Edison un mesaj, să mai vorbeşti cu el, ştiind că nu vrea să fie bolnav de boala lui care te deranjează şi pentru care nu vorbeşti cu el?
-Mamă, o să îi scriu, dar degeaba, că nu vrea el să facă cumva să vorbim şi să ne întîlnim, spune că nu îl lasă Idealul.
-Dar dacă Idealul ar vrea să vorbiţi, să vă întîlniţi, ştiind că eşti năzuroasă şi primeşti greu să vorbeşti, să te întîlneşti cu Edison, ce ar face?
-Ar face o surpriză, să mă ajute.
Şi într-o zi surpriza a venit.
Angela Gheorghiu o sună pe Laura la telefon şi îi spune:
-Dragă Laura, de zeci de ani caut un bărbat necunoscut, care face miracole, trece prin pereţi invizibil, cîntă miraculos de la distanţă cu mine, m-a învăţat muzica, nu ştiu cine e şi cum îl găsesc, unde e el.
E cel mai bun cîntăreţ, muzician din toate timpurile, e prea bun pentru mine, nu ştiu dacă mă va primi vreodată să cînt cu el, că timp de cîteva decenii nu m-a primit.
Aceasta e nemulţumirea cea mare, ascunsă a vieţii mele.
-Dragă Angela, el vine invizibil şi la mine, şi eu vreau să cînt cu el, nici eu nu ştiu cine e el, profesorul nostru de muzică. A făcut din noi două cele mai bune soprane ale planetei şi nu a vrut să cânte o singură melodie cu noi, măcar la un singur concert.
-Laura, am o idee. S-ar putea să fie o melodie, poate el ar cînta Adagio cu tine şi ar cînta cu noi dacă noi două cîntăm împreună în 5 decembrie la concertul tău la Bucureşti.
-Angela, el e greu de prins, dar poate vom reuşi, hai să încercăm. Dar nu ştiu cine o fi el, profesorul nostru miraculos de muzică.
La hotelul Laurei, la Bucureşti este cazat Gudruman Edison, noua vedetă internaţională, cel mai bun cîntăreţ din toate timpurile.
Videoclipurile lui şi ale melodiilor compuse de el, cîntate de el au miliarde de vizualizări, fani pe Internet.
E un megastar pretenţios, dificil, inaccesibil, enigmatic şi greu de întîlnit, greu e să cînţi cu el pe scenă ca soprană, mai greu e să obţii o întîlnire cu el în România sau o discuţie cu el.
E isteţ, dificil, greu de păcălit.
Laura pândeşte în hotel fiecare mişcare a lui, căutând ocazia să vorbească cu el, să îl întîlnească. Nereuşind, supărată, intră cu forţa în camera lui şi spune:
-Domnule Edison, aş vrea să vorbim, să ne întâlnim, să cînţi cu mine, să mă înveţi muzica, să mă înveţi să cînt.
-Tu nu ştii să ciocăneşti la uşă, de ce intri cu forţa peste mine?
Dar hai să ne întîlnim la Sighişoara, Lacul Bâlea, Cârţişoara, Suceviţa, ce zici?
-Nu, eu vreau să cînţi cu mine aici, la concertul meu din 5 decembrie, la Bucureşti.
Nu cred că vei veni tu la Sighişoara, pretenţios, distant cum eşti. Oricum, acum îmi place mai mult să cîntăm amândoi în Bucureşti.
-Bine, dar cum să cânt eu cu tine, o cîntăreaţă începătoare de 19 ani, cînd nici măcar Luciano Pavarotti şi Angela Gheorghiu nu au reuşit să cânte cu mine, nu i-am primit.
Păi dacă îmi greşeşti melodia la concert îmi strici reputaţia. Încă nu ştii să cînţi desăvârşit.
Dar am o idee, mîine mă găseşti în Herculane, vii acolo, te învăţ să cînţi, apoi cîntăm la Bucureşti şi e bine. Altceva, mai vrei?
-Aş vrea să ne întîlnim la o cofetărie, Edison, mă primeşti?
-Sunt revoltat. Abia ne-am întîlnit şi încerci să flirtezi cu mine, să îmi tulburi singurătatea, crezând că dacă eşti frumoasă şi nu ştii să cânţi bine mă vei cuceri.
Chiar eşti obraznică.
Hai să te învăţ să cînţi, te învăţ secretele celei mai bune muzici de pe glob, pe care o ştiu şi o cânt doar eu, dacă le vei exersa vei fi cea mai bună cântăreaţă de pe glob. Iată tehnicile muzicale cele mai bune din toate timpurile, pe care ca să le poţi cînta trebuie să faci multe vocalize cu cele 7 vocale, pe rînd, cîte una din cele 7 vocale, o singură vocală în fiecare exerciţiu.
Uite, cînd cînţi, creează sunetul vocii, melodiei din mai multe sunete deodată. Cu aceste sunete formează o formă ideală a sunetului, pe care o sculptezi în aer ca pe o sculptură şi o modifici la fiecare sunet ca să fie o formă, nu doar un sunet, să fie cît mai ideală, artistică, sculpturală, desăvîrşită, ca o mare sculptură. E o formă în relief, tridimesională, ca o sculptură pe care o poţi privi de jur împrejur, în relief. Deci nu e o imagine ca un tablou plan, bidimensional, fără formă ci sunetul vocii tale, melodia lui e o formă în relief. Sunetul se propagă sferic, ca o sferă sonoră care creşte în spaţiu, sunetul e o formă, o sferă.
Trebuie să înveţi să emiţi, să creezi în acelaşi sunet mai multe sunete deodată, ca vocile a mai multor cîntăreţe care se aud toate deodată în un singur sunet, în un singur difuzor.
Dar nu cîntă toate vocile acestea acelaşi sunet, ci fiecare cîntă altă parte, alt sunet component din sunetul melodiei. Adică aceste voci cîntă diferit, fiecare cîntă alte sunete componente ale sunetului, melodiei, deşi toate cîntă aceeaşi melodie formînd un singur sunet din sunetele diferite ale fiecărei voci.
Al doilea secret este să înveţi să emiţi sunetul crescător şi descrescător, mai tare sau mai slab, ca să sune cît mai melodios, modificînd continuu tăria sunetului în fiecare moment al melodiei.
Al treilea secret este să faci să izvorască precum un izvor sunetul din voce, să ţîşnească.
Dacă vei cînta direct, obişnuit sunetul precum cântăreţii, nu îl poţi modifica, controla prea mult. Prefă-te că nu poţi cînta sunetul şi lasă-l să izvorască singur din voce, să ţîşnească singur, fără ca tu să faci ceva ca să îl emiţi, ca şi cum nu l-ai cânta.
Nu e greu să faci aceste lucruri, trebuie doar să exersezi puţin aceste trei secrete.
Dar ca să le poţi aplica, trebuie să nu atingi corzile vocale cu sunetul deloc, ca şi cum nu ai cînta sunetul din corzile vocale. Adică trebuie să cînţi cît mai uşor, fin sunetul, fără să îl forţezi, să îl apeşi cu vocea, cu corzile vocale, fără să ating, apeşi cu sunetul corzile vocale, ca şi cum nu l-ai cânta deloc sau nu l-ai cînta cu corzile vocale.
Aceasta este a patra tehnică muzicală secretă a mea. Dar mai am multe alte tehnici muzicale secrete, cele mai bune din toate timpurile şi din muzica omenirii să te învăţ.
Exersează puţin şi vei vedea că reuşeşti. Dacă reuşeşti, vei cînta cu mine la concertul tău din Bucureşti.
Laura iese din cameră şi îi arată Angelei Gheorghiu tehnicile mele muzicale, dar ele nu reuşesc să le cânte din prima zi, trebuie să le exerseze cam o lună minim.
La concertul Laurei în Bucureşti ea cîntă cu mine, foarte fericită, dar nu reuşeşte să cînte cu tehnicile secrete cu care am învăţat-o să cânte.
Nici Angela Gheorghiu nu reuşeşte.
Într-o zi îi spun Laurei: dacă reuşeşti să cînţi cu cele patru tehnici secrete ale mele, te primesc la mine la Herculane şi ne întîlnim la cofetărie, cum mi-ai cerut. Dar sunt de necucerit.
Laura îl vede într-o zi în camera ei pe profesorul ei de muzică miraculos, invizibil fără trup care îi spune:
-Cere ajutor Idealului şi el te va învăţa să cînţi cu cele patru tehnici secrete ale lui Edison, te voi ajuta şi eu. Astfel îl vei pute întîlni la cofetărie pe Edison, şi te vei mărita cu el.
Laura aude într-o zi vocea lui Celine Dion şi observă că ea cîntă cu una din cele patru tehnici secrete ale lui Edison.
O sună la telefon şi o întreabă:
-Celine, cum reuşeşti să cînţi cu tehnicile lui Edison.
-Cu mult exerciţiu le-am învăţat. Tu vrei să le cînţi în două zile cînd eu le-am învăţat într-o viaţă de antrenament? Aceste tehnici muzicale secrete ale lui Edison mi-au adus cel mai mare succes muzical din istoria omenirii, am vîndut cele mai multe albume muzicale dintre toţi muzicienii.
Laura a învăţat apoi de la mine să facă vocalize cu cele 7 vocale şi a reuşit să obţină cu ele o voce muzicală mai bună ca a lui Celine Dion, ca a Angelei Gheorghiu, cea mai bună voce muzicală din istoria omenirii, ca şi vocea mea.
Acum, eu şi Laura ne plimbăm în parc în Herculane.
Zic:
Laura, ai devenit cea mai bună cîntăreaţă de pe glob. Ai totul. Dar nu m-ai cucerit. Poate că dacă ai cînta cu Angela Gheorghiu aici în Herculane, ai uita această nemulţumire a ta.
-Nu, că sunt îndrăgostită de tine şi doar tu şi nu muzica îmi poţi da iubirea ce o caut.
-Bine, dar eu nu sunt bărbatul ideal, sunt doar muzicianul ideal şi sunt greu de cucerit.
Uite, cîntă-mi Adagio. E melodia mea preferată. Poate ne împacă ea.
Laura cîntă Adagio şi observă iar apărînd în Edison puterea miraculoasă cu care, de ani de zile bărbatul miraculos o învăţa muzica. Laura îl recunoaşte pe Edison ca fiind profesorul fără trup, invizibil, miraculos de muzică ce trecea prin ziduri al ei, care de ani de zile o învăţa muzica.
Îşi dă seama că el o iubea şi se aruncă în braţele lui.
-De aceea nu ai vrut să te întîlneşti cu mine în Sighişoara? Ca să cad în braţele tale în Herculane. Şi eu care credeam că nu voi reuşi să cînt cu tine, Edison.
De ce te-ai prefăcut mereu că nu ştii să vorbeşti cu mine, să mă cucereşti, că nu vrei să te întîlneşti cu mine?
-Credeam că vrei să fii soţia mea aici la mine acasă în Herculane, dar poate greşesc.
Dar nu greşeam.
Şi ne-am căsătorit în Herculane.
Laura, acum nu mai plânge, ne întîlnim în România, fii veselă, fericită, milostivă.