451.Amatorismul îşi cultivă profanul împânzit cu imperfectibil şi care înlătură din ființe înclinațiile înspre animism, misticism, metafizică şi exoteric.

452.Amatorismul îşi desfăşoară laicul în spațiile existențiale, ce-l orientează înspre pângăriri, profanări şi sacrilegii, pervertind ființele.

453.Amatorismul glisează de la ateism la agnostic, ambele acutizând incertitudinile, îndoielile şi aporiile ce dau fisuri sistemului, axei şi structurii ființiale.

454.Amatorismul nu poate penetra câmpul non-gnosticului, pentru a accesa cunoaşterea ce i-ar da propensiune la adevăruri şi idiosincrazie la mistificările cu funcții de denaturare, deformare şi distorsionare.

455.Amatorismul când are înclinație înspre laic, profan şi teluric, nu rezonează la religios şi nici la canoanele şi promisiunile supreme ale religiei.

456.Materialismul amatorismului consideră o utopie cosmică sacralitatea şi una spirituală spiritualitatea, în timp ce profesionalismul cu tente mistice şi animiste le sondează pe amândouă.

457.Materialismul amatorismului dă laicitate şi aspecte materiale vieții, deposedând-o de spiritualitate, sacralitate, religios şi misticism şi acordă somaticului un factor prim şi esențial.

458.Materialismul amatorismului dezaprobă individualitatea, specificitatea, autenticitatea şi originalitatea, pe care încearcă să le înlocuiască cu gregarități, etosul mediocrității şi orizontalitate ființială.

459.Spiritualitatea înspre care se orientează conştiența profesionalismului extinsă în pretutindeni, îl influențează să facă un melanj din misticism, transcendental, exoteric, scolastic şi sincretism, pe care să le impregneze cu competitivul reprezentând fațeta exponențială a profesionalismului.

460.Materialismul amatorismului predispune omul pe care îl coordonează la non-individualitatea care prin non-intuițiile sale nu poate configura viitorul.

461.Materialismul amatorismului dă propensiune omului înspre achiziții, bunuri, obiecte şi lucruri definind societatea de consum.

462.Viziunile amatorismului nu au caracteristicile anvergurii, amplorii şi amplitudinii, fiind minore, înguste şi superflue.

463.Viziunile profesionalismului urmăresc şi sondează grandiosul, universalul, absolutul şi apodicticul, care chiar dacă nu sunt integrate în concret şi cotidian, au capacitatea de a le transcende şi sublima.

464.Viziunile profesionalismului imaginează un viitor superior prezentului, în care se strâng succesele şi care capătă aspecte de bună-stare.

465.Viziunile profesionalismului au similarități cu cele ale futurologilor şi vizionarilor, care încearcă să construiască din prezent la modul virtual nenumărate viitoruri dând posibilitatea oamenilor de a-l alege pe cel mai bun şi ofertant.

467.Viziunile profesionalismului absorb utopiile pe care acesta le modelează sub forme de beneficuri, beatificuri, succese şi profituri, cu scopul de a le integra în ființare.

468.Viziunile amatorismului capătă tente de non-viziunile antrenând distopiile şi au corelații cu psihedelicul prin care circulă aberațiile, anomaliile, ilogicul şi halucinațiile.

469.Complexele de inferioritate dacă se prind de amatorism, elimină orice fel de viziuni, activând psihedelicul şi subconştientul, care dacă se încarcă cu lugubru dau labilitate psihicului.

470.Ȋntre refractar, complexe, stimă de sine redusă, amatorism şi erori se manifestă corelațiile involutive, având drept consecințe amplificarea defectelor, slăbiciunilor, punctelor slabe şi non-potențelor.

471.Complexele de superioritate sunt reversul complexelor de inferioritate şi ele țin tot de amatorismul aparținând unui om arogant, fățarnic, infatuat şi insolent.

472.Profesionalismul înlătură atât complexele de inferioritate, cât şi complexele de superioritate, prin sinergia dintre forțele centripete, vitală, volitivă, competitivă, imanentă şi spirituale, multiplicând pozitivările şi dezintegrând veleitățile.

473.Superlativele capătă aspecte impresionante şi fascinante, de aceea profesionalismul caută să şi le însuşească, pentru a le aplica vieții, profesionalului, vocațiilor şi creației.

474.Complexele de inferioritate fac un crochiu al unui amatorism construind pseudo-supraviețuirea din elementele superficialului, eşecurilor, insucceselor şi involutivului.

475.Complexele de inferioritate adâncesc angoasele, expectanțele, laşitatea, slăbiciunile, erorile şi eşecurile, definind acele defecte de natură non-competitivă şi ipohondră.

476.Complexele de inferioritate leagă timiditatea de frustrare, vulnerabilitate, laşitate şi non-potențial, căci timiditatea nu poate coloniza spațiile competiției şi ale ființării cu succese substanțiale.

477.Complexele de inferioritate suprimă inițiativele ce sunt apanajul oamenilor curajoşi şi nu acced la evoluția augmentând posibilitățile de a ajunge la prosperitate, bună-stare şi evoluție spirituală.

478.Non-conştiința are conexiuni, corelații şi colaborări cu non-sinele întărind non-individualitatea şi inserând dihotomiile în amatorismul neconectat la conştiința de sine.

479.Complexele de inferioritate subevaluează omul în care s-au încuibat, minimizându-i calitățile şi potențialitățile şi maximizându-i defectele şi carențele.

480.Complexele de superioritate supraevaluează omul pe care îl modelează, minimizându-i deficiențele, lipsurile şi erorile şi maximizându-i calitățile, creativitatea şi potențialul.