1. O picătură de ploaie a luat echilibrul rotund cu ea și l-a rostogolit.... l-a ros-to-go-liiit...până când... a început să se facă ziuă... La loc de amintiri, am mers pe dig să fac fotografii… Mă interesau valurile, cum se sparg de dig, pescăruşii, fulgerele înainte de furtună şi bărcile cu pescari…


Între visătoarele nopţi de plimbare
Cu lună plină, mărturisitoare
De izbelişti şi privelişti
Pot spune ciudat de precis şi fără echivoc
Cât este ceasul, privind în ochii unei feline
Orfeline, câine, logaritm sau radical

Între cărările alpine o găseşti şi pe ea,
Pagina mea de facebook,
Cu Doamna Cărare coborâtoare spre Mare
În iubire şi ascultare de Soare, la Izvoare…


Sper că eşti bine şi-n dor de mare
La noi greierii cântă fără încetare
Aşa ceva nu s-a mai pomenit
De când mă ştiu eu

"Iar greierii au fost și ei oameni, cândva.

Inainte de a se fi născut Muzele.

Iar după nașterea lor și a cântării

cuprinși de patima de a cânta

n-au mâncat, n-au băut..."


Constanţa, Sâmbătă, 5 Februarie, 2022

2. Este ora 25 a zilei de ieri
Când a venit Ciocârlia la mine
Şi mi-a cântat, la fereastra inimii, deschisă spre Infinit,
https://www.youtube.com/watch?v=lB2JXR--teY
Mi-a cântat a fericire şi-n tânguit
Am desluşit Credinţa, Nădejdea şi Dragostea
Când s-a-ndăluit să fie
Cum spune Marie
Din rugăciunea lui Isihie
Nevoie mare de ajutor la o familie
De lângă cetatea Histria
Fix la adresa aceasta
“Mic Daniel,
Strada Iulia, Nr 12,
Comuna Istria, Judeţul Constanţa”
La sfârşitul verii le-a luat casa foc
Acum sunt în carantină de Covid
Şcolarul Dorin, clasa a 7-a fiind pozitiv
Motiv pentru care mama, disperată
Doamna Mihaela Mic a trimis Ciocârlia
Şi Pescăruşii Voiajori, să ceară ajutor
(WhatsApp: 0754 467 640)
Sper ca cel care citeşte
Să nu rămână indiferent


Din noaptea vocilor albastre, cu Infinitul răsturnat
Am pus sămânţa amânării să încolţească pe-nserat
Sperând să înnoiască rodul în care locul este viu
În curtea veche din stradela picturilor din tată-n fiu

Sunt voci mai clare ca sclipirea Luceafărului de pe cer
Trăgând în mine depărtarea cu taina unui vechi ungher
Uitat în început de lume între picturi şi amânări
Un vis trăit cu amintirea Voiajului printre uitări

Încet şi fără vreo reţetă, s-au desluşit gânduri şi vise,
Un drum mai nou de mănăstire, cu arbori vechi şi cu abise
Din cerul înstelat cu nouri, s-a adunat şi s-a desprins,
Un gând din inima-mi curată, precum deşertul s-a încins.

Din loc în loc, din când în când
Ne mai oprim la câte-un gând
Cu voci, cu cântec şi cu vise
Şi cu arcade prin Abise

În multe am găsit târziu
O lume-n care-un pescăruş
Făcuse cuib, pe dig, la far
Crezând că toate-s în zadar
Norocul meu că într-o seară
Venise-un rotocol de fum
Din pipa lui nicicând-nicicum
Care-n magia lui acum
Se-ntoarce-n noaptea de atunci
În care tocmai povesteam
Cum căutam un text-pretext
Cu vocile din noaptea Sfântului de ieri
Şi din zilele care i-au urmat
cu arcul lui Ulysse trag săgeată spre Cer
să dau drumul la ploaie
alta o trag spre Far
unde am un par
cu cârlig şi câştig
aceasta o tragem spre Pretutindeni
ochind prin fereastra ta
oglinda lui Arhimede şi-a lui Laplace
cu Luca şi Cleopa pe drumul spre Emaus...
Cu undiţele culcate pe cuvertură
un covor oriental,
cum îţi place ţie să pui pe cal
cu ale tale pentru ziua de joi
pe plaja de dincolo de nisipuri
nu departe de Letea şi de izvoare
acolo unde zborurile-s cu cozi despletite
şi breton făcut din păr muzical
cu timbru de vioară şi caval

Ieşise din haos şi din mâl, un nufăr alb şi plin cu vise
Întrebarea săptămânii rămâne
Se-ntorc cocoarele, sosesc?

Umbrele noastre se ridică din iarnă
Urcă pe Zidul Alb
Aleargă până la capătul digului
Şi-n verdele pipirigului
Pe rând, strigă la valul care vine
Vine, vine şi se sparge-n tine
Există o insulă cu stuf
În care trăia, în iubire, o familii de pescari
Pe care i-a prins furtuna la pescuit
Se spune că delfinii care roiesc în jurul insulei
Sunt urmaşii tinerei familii de pescari...
Dădusem semn de căutare şi de participare de pe ţărm de mare
Până-n vârf de munte... Nu ne grăbim şi nici nu tânjim
Sperăm că lumea care ne aude, caută şi ea
Dincolo de cuvinte, trecem prin culoare,
Pornirea iubiri din mare
Liberi, printre pânze albe şi picturi
Cu şevaletul în curtea veche
Pictăm labirintul de cetate
Cu ziduri vechi şi cu muri
Subiectul creşte şi tot creşte
Aşa cum creşte şi ea
Cetatea Histria din noi
Acoperită cu nori de toamnă
Şi cu voiajori…

“Sosesc
Sosesc cocoarele, sosesc,
De după deal de țintirim,
Iar anii trec, copiii cresc,
Se schimbă tot ce-i omenesc,
Și noi îmbătrînim.
Mi-aduc aminte ca acum
Cînd alergam cu capul gol
Prin prăfăria de pe drum
Și cînd ardeam cărțile scrum,
Și școalei dam ocol.
Și mai tîrziu, cînd am plecat,
Ce veselie în trăsură !...
Cum nici n-am plîns, nici m-am mirat
Pe cînd plîngea un biet argat,
Cu-n deget dus la gură.
Și vreme lungă mai tîrziu,
Cînd m-am întors cu dor de bine,
Nehotărît, fără să știu
Ce pot să fac și ce-am să fiu
În lupta mea cu mine.
Și-n fine astăzi, cînd gîndesc
La ce ne este dat să fim,
Cum anii trec, copiii cresc,
Bătrînii cum se odihnesc
În deal la țintirim,
Mă simt nepriceput și mic
În gloata de zădărnicii,
Și nu mai pot zice nimic,
Ci numai ochii îi ridic
Și caut spre copii.
Duiliu Zamfirescu.”

Toate acestea ni le spunea tata
şi mama le păstra cu sfințenie
Din inima ei ni le dăruia și nouă
și-n ascultarea lor
am crescut noi
oamenii de nădejde
și de ispravă
în scrisorile de-atunci
risipite printre sălcii şi lunci
dăm peste cuibul de lebădă
cântecul cucului
şi gaura de cheie a butucului

Frunzuliţă de trifoi
Floare-albastră de priboi
Primăvara-i pe la noi
Prin livada cu zăvoi
Cânt albastru de cicoare
Cine-l cântă pe ogoare
Ciocârlia, pitpalacu
Unu, doi, trei şi mâine patru
Cinci, vedem noi când o fi
Şase, şapte, opt şi nouă
Lebăda azi stă pe ouă
Lebăda cu-n singur pui
Ca şi puiu cucului...

Constanţa, Duminică, 6 Februarie, 2022
(Calendar: Matei 15, 21-28)

3. Am spus să acoperim peisajul Tympului
Cu trei zile la rând, ceea ce am şi făcut
Ziceam că, matematiceşte vorbind:
Numai cine ştie să se bucure merită să iubească
Şi cine merită să iubească merită şi să rodească
Alte alexisme, zelkanisme şi sloterisme, mai coapte, ca un turn de poveşti şi şoapte, în noapte, se vor ivi…

De luni până joi
Se nasc cărări noi
Una din cărări ducându-mă
La cutia de scrisori
De pe Strada Iulia
La numărul 12
Din satul Istria
De lângă cetatea Histria
Trei lucruri mi-au reţinut atenţia
Bucuria cu care am fost întâmpinaţi
Capul inorogului de pe cutia poştală
Şi inscripţiile de pe gard
Între cutia poştală şi vişin

“Semper valete.
Decebalus rex – Dragan fecit”
“I have a feeling, guardian angel
Lookes at me, like this sometimes”
“Secțiuni verticale, Y-greci
cu muguri de plop”…

Doamnele Elena, Martha şi Maria, cu umbrela şi pălăria
Dau recital, la baraca de tir a Domnului Trandafir…


Constanţa, Luni, 7 Februarie, 2022


4. Întâmplător sau nu, azi am dat peste noi, pe Terasa lui Herimon. (O bătaie la uşa inimii)
Tu, în povestea ta, “În spatele tău, râsete. Râsete de vară, ușoare, cu umbreluțe colorate la mijloc și baloane de săpun la margini - năvălesc pe terasă, se cațără ca niște iedere sprintene și indisciplinate, chiar și pe umerii mesenilor mai tăcuți, apoi se încolăcesc în jurul urechilor ciulite. Imperturbabil, îți bei cafeaua (a câta să tot fie?)”

Eu, în povestea mea, pe ton de şotron, lângă şopron
Pe pagina mea de azi
Povestea cu brazi, stejari, pupeze şi tei
Cu amintiri frumoase, din trei în trei
O bătaie la uşa inimii

- Cine-i?
- Om Bun.
- Prietene Om Bun, bine-ai venit!
- Ţi-am adus noutăţi...

Şi azi este zi mare
Fiind 8 februarie
Este Ziua Infinitului în picioare
Cu cei 5 P în deplină germinare

Gândul inimii poate să zboare cu ochii închişi
Interiorul se vede-n sărbătoare
De cum iese, din mare, Soare-Răsare

Te uiţi şi tu de jur-împrejur
Mai spui o ideea nouă, mai vorbeşti cu o floare
Cu un nufăr, cu un cactus, cu o floare de cicoare
În felul acesta prinzi înflorirea în desfăşurare
Cele mai fericite clipe le are copilul în apă, la Soare...

Ceea ce este bine să ştim

E de preferinţă să înmulţim, să le îmbogăţim

De cele bune şi de folos, nu trebuie să ne ferim

Grădinărim, navigăm, împărtăşim

Quinta roială a creativităţii are vârfurile în cei 5 P.
Persoană, Proces, Presiune, Produs şi Perspectivă.
De aici, discuţia creşte, se deschide, ca un stejar crescut dintr-o ghindă.

Personal am intrat în poezie cu totul întâmplător. Mă ocupam de ceea ce eu numeam Modecord-uri (Modele Economice Ordonate) precedând fiecare capitol cu mottouri. Acestea s-au extins în aşa zisele Zelkanismele lui Zelkanu, Alexismele lui Alexis şi Sloterismele lui Sloterius. Pe urmele lor am ajuns la Scara Fără Nume. Restul este o Poveste de Viaţă. În fiecare dimineaţă deschid fereastra spre Jumătăţile de Infinit...

Constanţa, Marţi, 8 Februarie, 2022