agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 384 .



Inseminare
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [mircea2005 ]

2022-06-14  |     | 



„Pun nenumărate întrebări nerelevante. Dacă aș putea să-mi croiesc drum prin această pădure!” (L. Wittgenstein, Însemnări postume, p. 129). De aceea viața este un act care se manifestă ca rezultat al căutărilor risipite între orizonturi. Ceea ce îi dă sens vieții rezidă în faptul că prin căutările pe care le trăiește ca sine își fenomenalizează devenirea din nesfârșirile în care se imaginează căutând. De fapt, căutarea ei prin adâncurile din care își adapă nesfârșitul irelevant ca pe o cunoaștere se rezumă la prezența adâncului care își dorește a trăi mai mult adânc.
Este o stare, cum spune M. Heidegger, a pădurii care există dintotdeauna în sămânță, în sâmburele acesteia.
Cu toate acestea, o astfel de interpretare rămâne o abordare pur creștină, deoarece face trimitere la Adam, părintele tuturor neamurilor, concept scripturistic al Apostolului Pavel.
L. Wittgenstein vine și completează această viziune, referitoare la creație ca lucrare infinită, afirmând că pădurea nu reprezintă esența sâmburelui, ci orizonturile între care acesta se poartă pe sine.
De aceea, a găsi cărarea nu presupune a urma prin întuneric direcțiile din care răsare lumina, ci a semăna păduri de-a lungul acestor direcții pentru ca lumina să se prelingă de-a lungul umbrelor ca niște boabe de rouă în care sâmburii ei poartă ca esențe răsăriturile în care se sting.
Prin urmare, relevant în întrebările pe care le punem rămâne ceea ce conferă pădurii materia din care își nutrește lumina spre a căuta și nu spre a se întreba ce trebuie să sădească pentru a îi răsări răspunsuri, pentru a da, ca într-un fel de final, soluții frământărilor lui Wittgenstein.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!