agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-07-26 | |
cald Doamne al dracului de cald
de-aş şti că în iad e la fel m-aş lăsa de păcat... şi soarele ăsta cică prieteneşte mă bate în cap dar începutul meu de chelie din creştet s-a înroşit ca un cur de maimuţă macac mai grav neuronii-s plecaţi şi razna au luat-o celulele gliale născând gânduri cel puţin năstruşnice ca nişte guştere furişate în iarbă îmbiindu-mă în vers să trag de coadă şopârle... soră-mea în derâdere îmi spune să-mi fac "floacele" gâţe nepotul îmi zice că pisica e albă şi neagra e mâţă ale mele-s tărcate hei ca să vezi aflu că în casă trăiesc cu două pismâţe şi de aici gândul mă-mpinge la rasele umane şi mă întreb dacă Adam era la culoare vărgat şi Noe avea în genom gene recesive de-a dat naştere la omul alb negru galben roşcat şi maron... mă sună feciorul că vine în ţară nora îmi spune să găsească apartamentul "beton" pismâţele la naiba au intrat tocmai acum în călduri şi pitpalacii sunt obsedaţi de sex în balcon... am fost la mormântul soţiei să mai smulg din boji buruieni să rămână doar flori o ţaţă: Ioane am plâns la mormântul ei a fost învăţătoare şi tu n-ai putut să-i pui o cruce de marmoră măcar şi cu numele tău că mâine-poimâine... eu din pensia mea prăpădită şi tot i-am făcut cavou la al meu Mărie i-am zis Dumnezeu să te ţie uită-te-n jur cavouri cripte cu falnice cruci sub ele ţinând mai mult nulităţi tu ne-ai cunoscut oneşti şi modeşti de ce n-am fi şi-n morminte cât despre mine Mărie când va fi şi va fi mi-aş dori doar o cruce făcută din flori naturale perisabilă ca viaţa de om că trupul băgat în pământ e un nimeni în urma mea rămâne-va o carte statuia-mi dăltuită-n cuvinte... seară e tot năduşeală la televizor americanii se laudă că vor vedea cu telescopul cel nou trimis în cosmos începuturile universului câtă trufie la ei bă îmi vine să strig universul e etern şi în infinitatea lui în toate e cel creator instrumentul vostru e doar un fel de endoscop pe care l-aţi băgat în curul lui Dumnezeu închid televizorul căutaţi deştepţilor căutaţi şi să-mi spuneţi şi mie ce-aţi descoperit în colon... e noapte şi parcă-parcă dar tot îmi bag capul în frigider doar atât cât să dau de duşcă o cană cu vin facă-ţi-se pofta păgâne amin
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate