|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Cine râde la urmă personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de ungureanu dorina [dorina36 ]
2022-09-17
| |
a fost un sumbru sau un nefericit trei sferturi din viață. Mergeam mai departe cu o mână sau c-un picior dacă mi le donai, mă băgam liniștită în vis cu capul pe burtica ta convexă din berea savurată la terasă vara, îți perforam cu săruturi un ochi, un obraz, o buză, o ureche, un sân, scriam cu ele dragostea nepermisă. Am spus stop pentru mine și curva ta de casă, ia-o și pe asta. Tilic râde să recupereze, râde cât jumătate din vârsta pe care o are acum. Din ce mi-am dorit cândva, i se desprind toate fără valoare?
|
|
|
|