și-adesea pe dealuri cărarea îți fuge,
îți fuge-n tărâmul de nu-l vezi niciunde
piciorul îți scapă prin tufe cu țepi
și palma ta surpă cotloane de șerpi

daaa, colo în vale o apă tresaltă
tresaltă ca sânul subțire de fată
departe în vale se pierde izvorul
ca trupul de fată e-n mână ulciorul

în jos valea-ascunde livezi brumării,
în sus râpa cheamă să urci printre vii,
dar strugurii încă n-au dat iar în pârg
te-așteaptă zeița să urci până-n crâng

daaa, colo pe vârfuri e crângul cu ciute
te cheamă vântoase, căci timpul e iute
azi-mâine din pasul de tânăr - moșneag
azi-mâine din puiul de brad - înalt brad

și-adesea îți pare că lumea sub tine
zeiță-i cu părul de iarbă subțire,
cu coapse de dealuri prelungi și în frunte
cu ochii de iezer și tâmpla de munte