Înserare. Burniţează rar şi mărunt. Nu mă grăbes. Timpul şi vremea sunt una cu mine. Mă las în voia paşilor. Mai bine pe stradă decât în casa pustie. Lume pestriţă care-ncotro ca în tâmpla mea vânzolul de gânduri. Urc scările spre liceu. Piaţa primăriei mă primeşte cu licăr multicolor de lumini. Frumos, îmi zic privind la cupola de şerpi lucitori de deasupra fântânii arteziene şi coburârea lor lascivă pe ramuri de brazi dar ştiu că-s minciuni grosiere a lumii mercantile de azi...
O iau spre tarabele negustorilor ambulanţi. Preţuri obeze de-ţi vine să plângi de mila porcului tăiat şi-ai vrea să fii ierbivor.

O mână m-atinge pe umăr:
- Ioane, tu eşti?
- eu, zic. tu? Iute îmi dau seama că-i Lili, colega plecată la Bucureşti imediat după împuşcarea lui Moş Gerilă la Târgovişte.
- Doamne , Lili, nu pari schimbată deloc...
- Mersi,zice flatată de compliment apoi, îngrijorată: - N-ai văzut o fetiţă cu guler alb şi păr negru şi scurt?
- Nepoata?
- Nu, fetiţa mea...
- Stai aşa, fata ta ştiu că e cam de-o samă cu băiatul meu şi...
- Nu-i vorba de Andra...
- Te-ai recăsătorit şi...
- Nu,măi, alta-i povestea. Cineva fără suflet mi le-a pus la poartă...
- Cum, mi le-a...
- Păi erau două şi eu...
- Le-ai înfiat?
- Miloasă cum sunt, le-am luat şi le-am crescut. Isteţe, frumoase, (mai ales cea bălană de tot), nu mi-au ieşit din cuvânt şi azi, zvăpăiata a fugit de acasă. De la prânz o tot caut şi nu dau de ea...
- Fii calmă tu. Ia spune-mi, e minoră înţeleg, are carte de identitate?
- Nu că tot am amânat, ştii tu, cu pandemia cu vaccinul...
- Bun, altceva: n-ai observat, i-a dat cumva cineva târcoale...
- Parcă am văzut unul negu pe la poartă dar nu cred... - Negru? ai certat-o, ai plesnit-o cumva...
- Nici vorbă tu, mi-s dragi, cum să le bat, doamne fereşte... acu, ce-i drept, azi la nervi le-am spus că le spânzut să scap de ele...
-Asta-i. Adolescentele sunt imprevizibile şi dau în belele... uite tu, nu-i de şagă, ferească dumnezeu să încapă pe mâna traficanţilor de carne vie, eu zic să dai telefon la 112...
- Am dat.
- Şi?
- M-au întrebat dacă am beci ori fântână-n ogradă,le-am spus că m-am uitat în beci dar nu-i, fântână n-am că am apă curentă. Mi-au spus să mă uit prin copaci că, astea mici, sunt curioase şi se caţără până în vârf pe ultima creangă când le apucă frica şi...
- Stai aşa că m-ai băgat în ceaţă de tot, cum în vârf pe ultima creangă?
- Cică aşa fac mâţele...
- Mâţele? Mă buşeşte râsul şi hohotesc în piaţa primării mai ceva ca Moş Crăciun şi Băsescu la un loc de mă doare plexul...
Lili se face nevăzută în grabă să nu se facă de râs cu nebunul...