M-a îndemnat mama să trec calul prin lacul
De care îi era frică, mai mult de adâncime
Am văzut și cum este să faci pe bărbatul
Și cum de altcineva îmi pasă peste mine

Până când nu am aflat că îi este bine
Fără să mă îndoiesc deoarece nu o vedeam
Nu mi-a revenit încrederea necesară în mine
Ca și calul căzut de la căruță să îl desham

Dar nu-i nimic, de-atunci au trecut multe zile
Și calul l-am vândut deoarece era cam nebun
Acum mai are loc doar printre puține file
Și pe masă cui îi place acest salam preabun