al cui ești?

prin țărână scăldam tălpile, prin soare pletele
numai umbra nucului avea voie să-mi mângâie trupul,
ea, și o buburuză
atunci au intrat în mine alte iele,
s-au fugărit între ele,
s-au alungat între ele, au rămas cele care
știau, peste timp vor fi alungate de
altă eclipsă intră perfect între doi nori îmbrățișați
dragostea îmi cântam buburuzei încotro
răsărea, ca într-un joc, soarele pitit
n-au uitat să ne trimită dragostea lor
pe pământ cei doi nori au prins peste nuc ploi, în ploi

al cui ești?

cumva, iubirea dintre tălpile crude și
drumul ud a topit liniștea
atât de prima și ultima,
până și ielele au ațipit sub umbra geloasă
stropilor le iubeam atingerea și
scrisorile veneau de
unde o buburuză se ascunsese în buzunarul tău
în pletele mele fecundau alți nori

al cui ești?

al cui voi fi, i-am răspuns.