în cameră-mi dormea un fluture cuminte
acoperit c-un colț de umbră și un fir din visul meu scăpat
nu am știut că a părăsi e doar o bătaie de aripi și o fereastră deschisă
nu am știut că o rază poate fi drum

un fluture cu aripile rupte lovit de un strop de ploaie
a adormit
pe drum alt strop și-a rupt aripile îmbrățișând
o piatră acum mă apasă
în somn mă îmbracă în mătase curată
pe firul ei caut locul unde dormeai
tu, fluture de umbră,
să-ți mângâi praful aripilor
lăsat drept urmă