suntem doar periferice
în colțul ochilor noștri sclipește un monitor lacrimogen și sentimental
pe buzele și limba noastră stau mici roboți care degustă dulceața vieții
în urechile noastre cresc boxe și microfoane wi-fi
suntem dotați cu senzori și antene și imprimante și tastaturi
ne dezgustă sau ne vrăjesc mirosuri fiindcă suntem și cuve și etuve de laborator
confirmăm periferic că suntem homunculi precum cel imaginat de Goethe
trăim în Empireu sau în bolgiile dantești

dar, Dumnezeule, suntem împreună și accelerăm particule subatomice sau fotoni
suntem și lumile lui Gulliver și recreăm aceleași povești, ca don Quijote
în viața noastră de periferice performante
și vedem lumea așa cum este fiindcă toți laolaltă o creăm
ne uzăm moral și dispărem ca un cip vechi, ca un stick de memorie virusat
dar parcă suntem și computere unul pentru altul sau pentru noi înșine
comandăm și ascultăm pe ceilalți
și Dumnezeu știe cine sau ce este centrul care coordonează
sfânta noastră comuniune de rețele lingvistice și neuropsihologice
în sfânta noastră lume de bioelectromagnetism