Acesta e ultimul meu text cu adevărat pe acest site. Cineva cu suflet monstruos mi-a furat un text important al meu din mediul virtual. Iată, am scris ce mi s-a întâmplat zilele trecute, când am fost torturată monstruos cerebral. Ei spun că oricum unii i-au păcălit pe proști că scrierile mele ascund anumite mesaje și în realitate nu a fost niciodată așa. Textul l-au luat cu adevărat, după tot ce mi-au făcut vreme de 40 de ani:

Se pare că mi-au șters un text în proză mai bun de-al meu de pe internet și din calculator, ei spun că fiindcă astfel îmi pot tortura creierul, lovindu-mă monstruos ca să șteargă memoria despre text - mâine îl voi căuta din nou, oricum nu știu dacă e adevărat că astfel m-au masacrat, dar mare parte din text l-am uitat, poate au dreptate și astfel m-au chinuit.

Da, am verificat din nou, e așa cum spun ei, mi-au șters un text destul de bun din anumite puncte de vedere din memoria de pe internet, cu scopul de a îmi tortura creierul spun ei, îmi pare foarte rău și de text și de tortura continuă...

mă rog din nou pentru milă și cer textul acela din care mai țin minte puțin, înapoi, poate totuși l-am rătăcit eu undeva... ei spuneau că sunt pe mâna unor experți în distrugerea nebunelor, dar nu am fost niciodată nebună și puteam dovedi, dar m-au izolat din 1984.

Nu am refuzat întreaga viață nicio ocazie socială, decât pe autorii de haiku pe 26 noiembrie 2023, fiindcă mi-era rău și fiindcă ei oricum ”nu mă vor” și m-au respins oricum, inclusiv ce am scris, adică acea carte a mea de haiku - în rest nu am avut nicio ocazie socială întreaga viață, fiind om perfect normal

3.12.23

Zi foarte întunecată și rece. Ei spun că am fost masacrată prea monstruos pentru ca soarele să poată apărea. Încă mai caut textul acela pe care mi l-au luat zilele trecute - poate totuși îl voi găsi. Îmi pare rău de el - abia acum am înțeles de ce mi-au furat jurnalul când m-au închis prima oară la psihiatrie - nu pentru că era adevărul și voiau să șteargă dovezile, ci pentru a mă tortura și distruge. Totodată nu e o soluție să nu scrii și să nu publici, fiindcă ei pot lovi oricum prin textele scrise de mână sau prin orice altă activitate de output a individului. E chiar mai rău să îți restrângi acitivitatea - e sfatul bun pe care vi-l dau, chiar dacă vi se fură textele cu scopul să fiți torturați. Dar eu nu voi mai scrie niciodată pe site-ul agonia. E total greșit să fiu masacrată și omorâtă, dar ei spun că toată lumea așa vrea, fiindcă nu au încredere în intelectul meu, deoarece am fost închisă și torturată psihiatric. Vă spun la revedere pentru totdeauna și adevărul e că ei nu au dreptate.

Ei spun că odată cu raderea memoriei mele ei șterg și memoria altora, acesta fiind unul din motivele pentru care mi-au furat textul acela mai bun decât altele. ??? oare? Asta nu știu, dar oricum l-au furat ca să mă tortureze monstruos. Textul acela avea o nuanță ușor polemică, erau reflecții ale mele și făceam și anumite aluzii livrești, la lumea lui Gulliver, la bolgiile dantești etc. Poate că el există încă în mediul virtual, dar nu mai apare pe ecranul meu nicăieri - dacă îl aveți, implor să mi-l trimiteți la adresa mea de mail. Ei spun că ei vor să mă distrugă încontinuu și să mă omoare fiindcă poporul nu mă vrea (?), deși poporul nu știe nimic despre mine și chiar crede numai minciuni despre mine. ??? Ei spun că, pe lângă faptul evident că nu am voie să am proprietate intelectuală asupra propriei mele munci - nu doar textul acesta, ci și modul în care mi-au respins poeziile la tipar, faptul că blogurile mele nu permit editarea postărilor etc., în plus sunt evident izolată de foarte mulți ani, evident închisă și în lanțuri de foarte mulți ani, evident cu drepturile luate și otrăvită etc. mai rău ca un animal, ca un om într-o cușcă transparentă și urmărită toată viața, deși nu am greșit nimic niciodată. Ceva inuman de monstruos, spun ei.

Ideea e că eu nu am avut niciun rol în societate, dar toți vor să mor fiindcă doar numele meu (?) a fost asociat cu ceva rău prin minciuni - totuși, sunt om, nici măcar animalele nu sunt omorâte din cauza numărului tatuat cu forța de alții pe ureche.

Ei spun, fără nicio logică, că eu sunt mult mai deșteaptă decât persoanele pe car ei ”le vor” și de aceea îmi torturează în permanență creierul - dar nu am fost doar inteligentă, ci și un om perfect normal, bun, fără pată și cu sufletul foarte frumos. Ei spun că are logică, fiindcă acele persoane sunt porci care au mințit despre mine și mi-au făcut mult rău. Și tot nu are logică - de ce trebuie să fiu eu mai proastă decât ei? Ei spun că adevărul e altul, că cineva vrea să îmi controleze (?!) creierul, deși am fost mereu om normal și de încredere și nu am greșit niciodată. Și acel cineva, spun ei, e mai prost și se crede îndreptățit să mă distrugă încontinuu, deși e mai prost și nu are logică să facă așa ceva. ???

Ei spun că ei consideră că creierul lor e mai important, fiindcă au muncit la rețelele lor bio-electro-magnetice sau neurolingvistice ca oameni liberi și respectați întreaga lor viață și societatea lor nu funcționează bine dacă creierul meu nu e distrus și ucis, și eu nu pot fi acceptată fiindcă creierul meu e un căcat și am fost ținută închisă și torturată întreaga viață, deci pentru optimizarea vieții celorlalți ei trebuie să mă chinuiască să îmi minimizeze intelectul și să mă omoare și toată lumea crede că ei au dreptate ??? alții spun că creierul meu nu e un căcat, dar oamenii nu trebuie să înțeleagă adevărul și ei nu vor să recunoască, de aceea mă torturează și mă omoară ??? ei fiind mulți și eu doar una...

Poate că dvs. mă considerați nebună sau traumatizată fiindcă am publicat desenele mele lipsite de măiestrie - oricum nu au plăcut nimănui pe blogurile mele. Poate că e prea rușinos că am postat așa ceva. Îmi iau la revedere lăsându-vă amintire aceste câteva umile încercări cu mâna liberă, cu mouse-ul, una din ele de pe hârtie, din 2010 - de fapt un fel de imagine a sufletului, directă, deschisă, fără ipocrizie. Mulțumesc pentru că ați existat în viața mea.

azi, 4.12.23, dimineața, merg la psihiatru în sfârșit - ei spun că eu am fost condamnată fiindcă mă frecam, ceea ce nu a fost adevărat când m-au închis la spital - și a fost exact așa cum am povestit, rar de tot și numai dacă eram monstruos torturată zilnic, inclusiv sexual, ore în șir - nu aveam de ales, nu era vina mea și nu am bănuit că acele câteva secunde, care nu produceau vreo plăcere sexuală, dăunau altor oameni. De vreo 6-7 ani nu s-a întâmplat absolut deloc, nicio secundă, în afară de cele câteva secunde în care m-au frecat ei în somn, numai de câteva ori. Nu am avut nicio greșeală întreaga viață, nu aveau cum să mă condamne, e crimă. Ei spun azi din nou aberația că oamenii m-au masacrat fiindcă am scris adevărul pe acest blog - ceea ce nu e adevărat, oricum mă omorau în mod clar, fără vreo greșeală. Tot azi spun ei că nimeni nu vrea ca oamenii să înțeleagă adevărul și de aceea eu trebuie să nu spun azi psihiatrului în mod direct că am scris adevărul tot despre mine, în cazul în care e interesată de viața mea și nici dacă nu e interesată și nu mă întreabă nimic, ca de obicei. Nu înțeleg - de ce să nu spun? Dacă ea reacționează violent fiindcă spun adevărul și mă închide la spital, nu e nimic rău, e un pic mai bine acolo o vreme decât acasă, fiindcă o vreme văd și aud oameni și nu mai fumez și chiar și tortura cerebrală este măcar în mediu spitalicesc, nu acasă, cum fac ei mereu. Și nu mă mai chinuiește mama etc. Nu înțeleg ce au cu mine, încă de când eram copil mă amenințau că mă vor lovi dacă spun adevărul despre părinți și modul monstruos în care mă torturau - ei spun că așa pățesc toți orfanii și bastarzii, cum eram eu (??chiar toți?). Probabil că voi spune, e cartea mea de vizită și tot ceea ce sunt. Ei spun că e o greșeală, că nimeni nu are voie să spună adevărul sau să se plângă.?? Nu mă deranjează dacă mă omoară, nu am ce face, nu e vina mea dacă se va întâmpla (dar nu îmi doresc), dar nu cred că va face asta și nu mă deranjează nimic altceva. Tot ce am scris e adevărul și e în întregime. Ei spun că eu nu am înțeles că e vorba de poporul român care m-a torturat fără să greșesc nimic și care nu vrea să se oprească, având ideea că îi deranjează că spun și am spus absolut tot adevărul, deși ei mă obligă mereu, prin tortură monstruoasă și izolare reală, forțată, totală aproape, din 84. Repet, oricum mă omorau chiar dacă nu scriam nimic, și e un lucru rău, nu am greșit spunând adevărul. Despre mine nu avea cine să spună adevărul oricum. Ei spuneau mai demult că proștilor li s-a spus că eu am deformat realitatea, sau am mințit, sau nu am spus tot și de fapt e exact invers. Azi au inventat altă idee delirantă - că poporul crede trebuie să mă tortureze și să mă omoare (din 84), pentru ca poporul să scape de străini.???

M-am întors de la psihiatru - am găsit acel text nenorocit, nu e bun ca poezie, era doar o concepție coerentă despre lume și viață - era poezia "periferice" dintr-o postare precedentă, nu o vedeam fiindcă fusesem rău torturată, mai multe zile la rând încontinuu. Fiindcă nu prea era poetic, am reținut greșit că era text în proză. I-am dat adresa acestui blog medicului pshiatru, e mai bine așa, am conștiința curată astfel, chiar dacă mă omoară unii sau alții. Ei spun că nici acum nu am înțeles de ce sunt omorâtă - se pare că nu din cauza faptului că au mințit despre mine că am greșit ceva, ci din alt motiv. ??? Apoi alții au spus din nou că mama mea e monstru etc. și că lumea o crede pe ea, cum spunea ea de când eram copil. M-a păcălit un prost că ei folosesc textele mele ca să mă tortureze cerebral, nu eram complet sigură, deci nu am delirat... în rest aproape niciodată nu am dat ascultare ideilor lor.