Dormi cu ochii nu foarte deschiși, tavanul e ca placenta, spiritul îl atinge cu precizia vârfului de cuțit, coboară cu aripile de zăpadă. Trupul ți-l amestecă cu degetele lui ca de chirurg, îți șoptește: te întorci la cealaltă, violet mariaj, un actor netalentat în amor. Plângi, spiritul nu înțelege de ce a dat greș cu scenariul, puțin aplecat se învârte, te învârți, picură aripi de zăpadă și sânge din brațele voastre. Te trezești brusc, în fund, și strigi: voi fi muza ei nestemată în viitor!