Din cauza stării de sănătate mă retrag de pe poezie.ro (în sensul de a nu mai posta) dar și de pe toate rețelele de socializare în care am activat până în prezent.
Creațiile mele le veți găsi pe cele cinci grupuri create de mine, și evident pe pagina mea de facebook
Voi face câte o vizită, din când în când, pentru a vă saluta cu sufletul.
Mulțumesc oamenilor minunați din administrația poezie. ro pentru găzduire și pentru răbdarea avută îndealungul atâtor ani !
Vă mulțumesc și vouă acelora care mi- ați fost alături pe lungul drum parcurs împreună încă din 2007 și până în acest moment, moment în care mă uit în urmă mulțumit de tot ceea ce am făcut pe acest site dar și în ceea ce privește cele 35 de volume publicate la unele edituri din România dar și din Franța. Menționez că aceste volume cuprind (selectiv) toate textele postate pe poezie. ro
Mulțumesc și acelora care m- au privit din umbră cu bunătatea sufletului sau cu puțină tentă de răutate!
Mulțumesc în special acelora cu care am pornut la drum până la un punct, apoi m- au ambandonat din motive numai de ei știute!
Ba mulți dintre ei au "uitat" că mai sunt pe aici!
Regret că ne despărțim și îmi cer scuze dacă am "deranjat" pe cineva!

Vă doresc binele pe care mi- l doresc și mie!
Mult succes tuturora!

***

Călătorie în jurul unei lacrimi
(Fiicei mele Teodora, bilețelul pe care nu i-l-am dat,încă...)


Poate că e prea devreme
să- mi trag viața pe dreapta
aş putea continua
mersul
de dragul fiicei mele Teodora
chiar dacă aş mai repara
câte ceva pe ici- colo
folosindu- mi rana ca pe o izoletă
meritul ar fi al ei şi al lui
Dumnezeu
care
îmi vor ciopli crucea
din ultima lacrimă rămasă necursă
numai că inima
răstignită
pe umbra aceluia care am fost
pulsează haotic
uneori
sare ìn față cu câte o bătaie pe secundă
în aglomerarea de bătăi
se naşte o altă lacrimà
ce-mi adânceşte rana in care
locuiesc de ceva vreme

tot ceea ce vreau e incă un răgaz
in care să pot
să- i spun fiicei mele
că am iubit- o de când
i- a zâmbit lui Dumnezeu
o iubesc şi o voi iubi
oricât de departe aş fi

nu nu voi capitula în fața morții
ci voi marşa cu inima
pusă în palme
la vedere
iar dacă va fi
să nu ajung la capăt
şi sângele din rană işi va mima
neputința
doar inima
imi va putea spune Adio!