agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-11-03 | |
ah nu nu tăiați tăăăiați
cu mai multă viață nu vă crede nimeni capul mai pe spate iar tu parcă ai uitat că ești bărbat doar dacă îți zvâcnește verde o venă sub piele tâmpla spre mine zic și gura spre ea mult mai pe spate și mult mai lunecos vă rog ce naiba trăăăăăiți se făcea că-mi băgam picioarele în ea de meserie că mă hotărâsem să mă tund și-așa aveam părul mai lung decât ea și coasta mai scurtă ascultam doors indian summer și desenam rotocoale oare va atinge măcar unul tavanul nu precizez ora în pendul se ascund vârcolaci care-mi trădează vârstele atunci a ieșit intrând târâindu-și papucii înfășurată-n prosop indiăăăăn saaaamăăăr boala mea se întindea pe frunți și mi-am propus să nu fac vreo mișcare să n-o sperii vino să vezi că nu mi-e rușine din privire mi se smulgea către ea un desen al inimii i se lipea ca un abțibild pe coapse cel mai disperat teritoriu al umilințelor mele tace-mă lasă doar indiaaaaan samăăăăr sângele e copleșitorul sunet care pulsează înghițitorul flăcărilor acestui urlet scris se întreabă ce face ea în tot acest timp al relatării mele ilicite ea aruncă unele zaruri în aer ele rămân acolo între noi se rotesc se rotunjesc se unesc ea mă strânge ca pe un mușuroi ea dansează pe cocoașa stepelor mele îmi fierbe spaima și curajul la un loc indian sumăăăăăr iar eu nu pot decât să îmi încartiruiesc brusc hotărârile să mă relaxez să las brațele să mă atârne doamne fii cârligul meu de carne de rufe de viață tânără și beată fii macaraua acestei umbrele de frică masculină pune-i giulgiul pe ochi oprește-o să nu vadă nepotrivirea din ochii mei cârceii prinși de glezne copiii mei din flori să ne înțelegem de o parte și de alta a indiferenței mele șușotesc ursitoare aplecate bocitoare-nspre pieptul meu de metal se plimbă camere de filmat urlă un regizor îngerul cu mâinile la spate creează strategii microfoanele se-apleacă reflectoarele clipesc umbra ei îmi calculează ieșirea din banal îmi sapă o galerie prin care eu cârtița eu lașul eu pieritorul să ies în cer nu mă împotrivesc luna apasă pe trăgaci și-mi crapă osul în stele în război ca și în dragoste totul este permis
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate