Nici ganduri,nici vorbe,nici visuri nu-mi sunt mai dragi semne decat o dulce mangaiere,o sarutare cu iz de frumos.Un semn ca sufletu-i ce-mi tine cald de cate ori ma aflu singur in multimi nestiutoare imi iubeste chiar si umbra.Acea imensa umbra ce o creeaza singura cu al ei infinit sublim.Am incercat sa ating si cu vointa mea cea mai puternica o raza ratacita ce se estompa incet in sufletu-mi vlaguit de durere si abia am razbit sa-i cuprind trupul acum crepuscular.Si totusi ma intreb daca atunci cand vor fi trecut zeci de anipentru ochi si o clipa pentru inima voi fi fericit imbratisat in caldurosul culcus al batailor inimii ei,spunandu-i 'TE IUBESC!'