monsieur vincent își petrece amiezile
pe străduțele din cartierul de vest
măsoară cu ochi decenți dunga ciorapului
centrată corect pe glezna domnișoarei marie-claire
de la magazinul de antichități
citește în treacăt afișul cu
perlele swarovski pentru șapte ani de seducție
zâmbește neutru imperturbabil
e una din zilele lui bune deși
pe rue des rive e înăbușitor
înspre orele înserării
în chocolaterie auer e răcoare și liniște
își fixează ca de obicei necruțător privirea
în ochii doamnei florence și-n
ceafa ei albă cu zulufi răsuciți în șerpi aurii
când îi mărturisește că
truffe blanche noisette sont de vrais délices pour les papilles
frumos miros a migdale și vanilie degetele
doamnei florence iar gura ei aduce a floare carnivoră când
își arcuiește inconștient limba umedă
și topește un strop de ciocolată
pe buza de jos
domnul vincent întinde mâna tresare e-așa
de cald pentru luna mai
iese. cicatricea de pe obraz oblică
pare mai adâncă iar surâsul îi atârnă lucios
și dur ca lama unui cuțit
florence rămâne cu ochii măriți inutil în șoaptă
votre truffe monsieur

sunt undeva și-aștept nu nu mi-e sete
nu doare nu mi-e frig nici frică

ți-am spus de-atâtea ori
eu sunt păpușa cu cap de porțelan a domnului vincent
să zicem.
mă păstrează în casa cu ferestre spre răsărit
îmi taie unghiile scurt uneori îi lăsam dâre sângerii
pe obraji vincent trebuia să poarte
atunci săptămâni în șir pălărie cu boruri largi
ochelari fumurii
nu mai primea pe nimeni
odăile lui stăteau încuiate dar perfect aerisite
avea grijă să-mi încep regulat diminețile
avec café au lait și cutia de grenoble
creme 35% + couverture 60% de cacao et massepain aux noix
venea negreșit în vizita de noapte bună
cam la ora șoimului maltez sau a altui
film noir humphrey bogart time-show

locuiam în rue des plaisir la vremea aceea
era o primăvară
capricioasă vincent avea migrene înfricoșătoare
și insomnii îmi povestea despre călătoriile lui
jacques cartier mă plictiseam teribil
ma belle mă striga îmi săruta brațele
pe rând până sus până mă sufocam
ieșeam pe terasă
petit louis îmi șoptea
băutura domnului e pregătită mademoiselle
pe noptieră el bea din mâinile mele
ciocolată neagră aspră fără zahăr
mâinile mele par sincere nu tremură deloc

un zvâcnet poate două nici un răgaz pentru vreo zvârcolire
numărul de telefon al lui docteur fabien
pe măsuța din hol
gențile de voiaj în chevrolet corvette
șoferul deschide portiera din spate nici o întrebare
nici o mirare
sau vreo privire în urmă
în zece minute avionul decolează respir șuierat
strecor între buzele lui
o caprice praliné enrobé d'une couverture noire a 60%
mestecă mecanic julien capătă deodată privirea aceea fixă
lunatecă resemnată aproape
mâinile îi alunecă de pe volan
o clipă tentația
de-a-i slăbi nodul cravatei
de-a linge ciocolata topită pe degete
mi le șterg pe rochia ei en crepe blanche
păpușa mă privește de pe bancheta din spate are ochii albaștri
nefiresc de goi
genunchii cuminți rotunzi și foarte strânși
îi tresar genele îi tremură buzele sau poate că
a început să miroasă prea puternic a ciocolată și scrum

unde e laboratorul astrologic întreb
domnul din stânga mă privește cu un aer
ambiguu insistent
nu știe îmi mângâie glezna îmi face semnul acela
în podul palmei

ciocolată amară nespus de amară

plec nu întorc capul
și număr în gând încet
nespus de încet
treptele mele
până la tine
sau până dincolo de tine