suflete
te-am aruncat din turnul lumii
când ai căzut oasele nu s-au strivit
de pietrele rotunde
ci s-au transformat în păsări albe
ce s-au ridicat imediat către lună
și s-au încălzit în nisipul cărat
de vânturile blânde
te rostogoleai în rafale
și pene de păsări pluteau
apa mării își arunca sarea
și tu o transformai în statuie
până ce se topea din nou