La margine de drum! La est de rapa irosita in tacere
Cu vantul ma certam crunt! Nu stiu sa am putere.
Nu stiu daca reusesc sa-l dovedesc...
-Tu n-ai nume sefu? De esti asa turbat?
-Eu am dovada vietii tale letargice si am venit cu tine sa ma bat.
-De cand ma stii tu. Oare? Intreb ne-nduplecat.
-De cand gandul mi-era ca un frate...
Raspunde imediat.
Zambesc! Aveam de ce. Azi noapte cantam la mandolina in inclestarea serii sus pe deal...
-Eu am venit la tine! Zice el! Cu voce calda si cu vers de foc.
La margine de drum la est de rapa irosita in tacere cu vantul ma mai cert...
Am pierdut lupta cu vantul dar sunt fericit ca stiu sa cant la mandolina cu voce calda si cu vers de foc...
Ma urmareste prietenul meu Vantul si cred ca sunt indoctrinat.
Stiu ca lupta va mai continua.
M-a cucerit. Oare va fi o revolta a eului meu?
Nu sunt multumit ca vantul m-a acaparat.
Il am in buzunare si in minte si a intrat adanc in mine si chiar m-a dezbracat.
E o lupta? Sau destin...
El tocmai m-a luat sub aripa lui protectoare...
Si am invatat sa zbor ca gandul.
Si acum? Dorinta lui e vrerea mea.

Dar sigur ne vom certa mai des...
Din dragoste (lumea care ne vede impreuna crede ca ne iubim )
Eu tac! Din interes...
-Tu ce simti?
-Eu ma simt bine...
-Bine!