agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1716 .



Fructele somnolenței
personale [ ]
... rogojină împletită

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [agon Dreamer67 ]

2007-07-13  |     | 



prelungi și înguste cu luciri mate
adulmecau aerul apusul galben
rotunjit de spaimă
în toate limbile
de febra istovită în palate
străvechi
și pământul îmblânzit înflorea
dintr-o dată pașii neistovitului hoinar
dormi diane?

***

se spune că au început să coboare pădurile
prin orașe cu puieți tineri
să populeze această pustietate
cete de orbi neîndestulați
se adună în piață
vorbesc copiilor eu însumi
păcătuiesc trăind lăuntrice răsturnări
pe drumul mâinii
fior dulce
conversația
n-am ce să-ți iert diane

***

te-ai umplut de albastru și atunci
ți-am văzut numele
pe o cutie cu pereți subțiri
de carton
ne va trage în sus diane
poate o pasăre poate un animal rău
cu blana vărgată
ochiul uimit se va lăsa dintr-o dată
cum un artist tânăr
înghesuit în mulțime
oamenii par mai blânzi diane
au învățat să ne imite

***

în jumătatea mai înaltă
din care am desprins ceata păgână
așez în fiecare zi o rogojină
frumos lucrată
tu visezi la o casă de lemn diane
undeva pe aproape
îndrăznești tot mai des
ridici ochii
eu nu-mi amintesc
n-am nici un ban
să pot alunga omul flămând
dincolo de toate acestea
sunt doar un străin

***

am umplut singurătatea cu litere
puțin ispititoare culoarea
și strălucirea
cercului care ne leagă
paginile goale
imagini cu tine
ciorapul tras
zâmbetul
mai departe mai departe
ți-e frică diane?

***

din gura ei tăcută ies oameni
coboară spre mine
neamuri întregi de furnici
frânghii de sticlă
picioarele ei subțiri
și vinul rămas nebăut
miresme dulci roșietice
prelinse printre degete

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!