agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1594 .



Transformare
personale [ ]
episodul pilot

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [first_man ]

2007-10-05  |     | 



Fiecare iși doreste să fie altcineva.

Întrebare principală: „De ce?”. Neinteresant, pentru că fiecare are motivul sau motivele lui. Așa că o discuție pe această temă chiar nu ajută sau nu lămureste pe nimeni.

Partea interesantă e formată din etapele transformării, acei pași pe care îi faci fără să-ți dai seama către întuneric. Spun „întuneric” pentru că, în momentul în care ai plecat pe acest drum, te-ai pierdut. Definitiv! Irevocabil!

Toată lumea crede că a te transforma în altcineva înseamnă să: te tunzi, îmbraci, comporți, înșeli, înjuri, vorbești, mergi, respiri, deci trăiești ca acea persoana. Și dacă poți, să și gândești ca ea. NU. NU. NU. Și câți de „nu” (cu majuscule) vreți voi, că dacă îi pun eu umplu un ecran de plasmă (alt lucru pe care și-l dorește lumea să-l aibă la transformare).

Trebuie să te transformi, să fii altcineva! Și de aici pierzi. Pierzi tot. Nu numai pe tine, dar și pe toți cei din jurul tău. Mai rămâi tu și dorințele tale. Iar dorințele tale te pierd și pe tine.

Începi: te tunzi, dar nu îți stă bine cu plete sau păr scurt;
te îmbraci, dar nu se potrivesc culorile cu tine;
te comporți ca el, dar gesturile par ale unei păpusi stricate;
înșeli, dar, în orbirea dorințelor tale, nu vezi că tu ești păcălitul;
înjuri, dar sună ca un alint sau o glumă (mai mult proastă);
vorbești, dar cuvintele îți ies din gură fie ca liliecii, fie ca bursucul;
mergi, dar semeni cu un robot stricat
Vrei să continui?

„Cine ești?” asta e întrebarea mea, și răpunsul care îți scapă printre buze te va distruge : „Sunt cutărică......”!!! uimit că nu-mi dau seama. HA HA HA (ironic, nu sarcastic)!!!!

Dacă tot vrei sa fii altcineva, închipuie-ți că acea persoană e în locul tău. Și tu stai și te uiți pe acel ecan de plasmă la un film în care joacă acest personaj, lovindu-se de problemele tale, de dorințele tale, de ....... tine. Și atunci chiar poți sa pui întrebarea „De ce?”. NU cred că îți va place răspunsul.

Dar te las în pace. Nu sunt nici conștiința ta, nici îngerul tău păzitor, sunt doar un altul care se uită la film.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!