agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-11-06 | |
Iarnă
Totul e un alb gros și înșirat. E pufos pământul și se rupe ușor, scârțîie când pășesc pe dânsul. Gheața e mai tare decât pământul. Toată muzica ce mi-a plăcut vreodată acum mi se pare străină, străin ca tot ce aflu acum... Și totul seamănă atât de mult, ce-a fost vechi și ce e nou. Eu nu sunt nimic în tot șuvoiul ăsta de informație, sunt o oglindă care alege singură ce să oglindească și nu am volum, nu ocup spațiu, nu am culoare, nici gust, numai dorința asta: să olgindesc. M-am culcat cu fața pe gheață, mă văd în ea și ea se vede în mine. Oglindesc o altă dorință de oglindire, mă simt și mai... Râd de gheață, ea ocupă spațiu, e nebună! Și ea se simte vinovată, ar vrea să fie normală... Iar eu aș vrea să fiu nebună. Nu mi-e tocmai dragă gheața asta, are o undă de purgatoriu în ea, iar pe mine nimeni nu m-a vestit de sfârșit. Și totuși ea-i alegerea mea. Între mine și ea nu este spațiu. Nimeni și nimic înafară de noi nu știe ce oglindim... Aș fi putut să aleg altceva, de ce am ales gheața? O obijduiesc. Și totuși ea prima a zis asta. Mie nici nu-mi pasă așa mult, n-am să dau pasărea din mână pe cea din copac. Iar dacă aș avea două păsări în mână, nu aș da drumul la nici una. Ce vorbesc eu? Bietele păsări... Mi-e jale de ele, dacă nu aș fi eu, aș fi detestat ființa asta care-și ia totul cu așa o ușurință, fără să-l întrebe pe tot ce vrea. Va trebui să mă schimb atunci... Momentele astea de proprie oglindire mă fac să mă schimb. Și nu-mi place nimic, e o simplă alegere a existentului. Vreau să-mi placă, vreau. Vreau să-mi placă gheața... Mă concentrez să-i găsesc punctele tari... Gheața-i mai tare ca pământul, în iarna asta cel puțin. Gheața seamănă ușor cu mine. Gheața mă face să mă schimb. Îmi place gheața, dar cu aceeași metodă ar putea să-mi placă orice. A fost anume gheața cea pe care am ales-o, pentru că așa a trebuit să fie, pentru că ne-am îndrăgostit și de cei dragi nu trebuie să te desparți... Și iaca, tot acolo am ajuns... Și totul a fost doar dorința mea... Vreau să fiu mai mult decât o dorință, vreau să fiu gheață...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate