agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3792 .



poveste
personale [ ]
nepoezie

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Sayyadina ]

2007-12-20  |     | 



eram mică atunci
mă supăra tare faptul că
la teve în fiecare sâmbătă
erau aceleași desene-animate
duminica la cântarea româniei
stăteam pe canapea
și înecam odele alb-negru
în lacrimile mele de copil slăbănog
trasam în mintea mea mică și plină de răzbunare
un plan cincinal personal
în care eram mare și puternică
exterminam toate madrigalurile și
cuvântările
eliberam televiziunea și
dădeam oamenilor de mâncare
auzisem eu de la tata că
moș gerilă ăla nu era decât așa o poveste
îmi suceam mintea gândindu-mă cum
să-l aduc pe moș crăciun înapoi

eram la mătușă-mea în titan
în vacanța de iarnă
atunci am aflat că
oameni cu doi-trei ani mai mari decât mine
au făcut ziduri vii pe străzi și că
mureau pentru libertate

am început mă îmbrac
cu lacrimi de răzbunare în ochi
tremurând de surescitare
voiam să mă duc la universitate
pe scară vecinii strigau se trage se trage

mătușă-mea a-nchis teveul
se ducea la veceu la fiecare
cinci minute
o fricoasă cu care nu vorbesc nici acum
a-ncuiat ușa a tras obloanele și
a-nceput să mă zgâlțâie și să mă tragă de haine
cu niște priviri de animal hăituit
stai aici nebuno unde vrei să pleci
vrei să te omoare ăia pe stradă
ești mică și nu știi ce-nseamnă
nici nu știi pentru ce o să mori

m-am trântit pe pat
plângeam cu sughițuri
lașilor lașilor strigam printre lacrimi
lașilor îi strigam lu tata la telefon

apoi lucrurile au intrat în cursul normal adică
oamenii au început să cadă
stăteam în noapte cu ochii holbați în tavan
mi-i închipuiam ca pe niște fructe prea coapte
despicate de gloanțe pe pământul tare
strângeam jucăria mea preferată în brațe
și număram șoptit focuri de armă

a fost primul an în care
la mine a venit moș crăciun
el înseamnă și-acum
toți oamenii tineri acoperiți de sânge-nghețat
care în iarna aia mi-au lăsat cadou
lambada
desene-animate noi la televizor
primul recviem
pe dumnezeu și
libertatea să-mi amintesc toate astea
cu voce tare








.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!