fracturez. orice mișcare ieșită din sens. unicul. nu dirijez oamenii. nu mă împopoțonez, vomit dulcegăriile. pesemne sunt o omidă imensă din care nici măcar nu mai iese fluturele, îi este bine așa, în târâșul ei pufos, ronțăitoare de frunze. green enough and tender.

riguroasă. până la refuz. nu suport imitațiile, scormonelile și datul cu buzna. ipocriziile sunt trântite de pământ, instant. și mersul gelatinos, pe sub piele, se împiedică de la prima tălpiță. îl drenăm, politicos, prin toți porii, să supureze, ca un furuncul. materia asta infectată se vindecă dezrădăcinos, pe viață.

cercetez. ordinea, la ea acasă. nu alta. nu intru mai mult, neinvitații stau în prag, așa că ridic și eu gărdulețe. multe. pentru mine, pentru cei iscoditori, pentru ochii de pisică, pentru hulitul cotidian, pentru mieroșenii, colți, semne false și putregai. lista rămâne deschisă, tinde - ca orice omenesc - spre infinit. nu contează plusul, minusul și nici punctul "zero". matematica de clasa a cincea ne salvează, ca un colopoțel, de tâmpeniarzi.

înțep. maniera mi-o cere. socialul mă aplaudă. și mai ales e bine pentru sănătate, desigur, mintală. corpul vine de la sine. sinele - dar despre asta nu vorbim aici, amar.

cine are ochi, să-i închidă. văzul nu ține de pleoape. banal, my dear, anticii ți-ar trage doi pumni în spate, după o cascadă de râs. nici în trei mii de ani nu ai ajuns mai departe de bârnă.

așa că, închideți, vă rog, papilele gustative, viața are oricum același gust.