agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4194 .



alberto plângăciosul
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Alberto M. Popesco ]

2008-02-12  |     | 



de ce când îl calculez pe d-zeu îmi dă cu eroare? sau oroare. en fin, haideți să-l lăsăm să-și vadă de treburile lui, așa cum el ne lasă pe noi să ne vedem de treburile noastre zilnice, nestingheriți. și mai e ceva, dacă e plecat să ia micul dejun la ritz? v-ați gândit vreodată că nu vrea să fie deranjat în timp ce servește un platou de prăjiturici stropite cu cacao din belșug. și cacofonia am lăsat-o intenționat, să puteți vedea cu toții cotidianul de cacao care ne înconjoară din toate părțile. serios, dacă eram un fel de șef suprem nu mă nelinișteam la o mică tragedie. ce mai e în ziua de azi un bloc de patru etaje într-un cartier mizer din oricare parte a lumii? chiar nu mai contează dacă s-a prăbușit în urma unei explozii provocate de o defecțiune la instalația de gaz. mierda, mai contează câteva trupuri sfârtecate în plină stradă? să fim serioși, morți sunt peste tot, de ce nu ar fi și vreo 3-4 pe asfalt?! uite, un tsunami a devastat câteva insule din pacific. ce-am făcut eu? am dat un sms de 1,9 euro plus tva pe post de donație și pe urmă am ieșit în oraș la o discotecă foarte cool. întrebarea e: puteam să fac mai mult, de ce n-am făcut?! haideți să fim serioși. nu e nimeni perfect. atât s-a putut, atât se poate. și mi se pare foarte întemeiat raționamentul meu. un cetățean liber nu poate fi constrâns de nici o lege să verse o lacrimă atunci când la știri mor 50 de mineri într-o mină din ucraina. și chiar dacă s-ar promulga o asemenea lege, n-aș putea să plâng. totuși, presimt că dacă ar apărea în vreo țară dezvoltată o asemenea lege, a doua zi în toate farmaciile din respectivul stat s-ar vinde ca pâinea caldă produse cu efect lacrimogen. o dramă la tv, pac, țipi la nevastă-ta: ”adu dragă lacrimogenul ăla că iar mor aștia pe capete prin oceanul indian și rămânem neplânși, luăm amendă iar. ufff, scârbă mi-a fost de soluția asta!” și torni o picătură în ceașca de cafea. poți plânge liniștit până seara la culcare la toate dramele de la știri și la toate filmele de mâna a paișpea cu happy end. mda, se pare că sunt sarcastic, e dreptul meu. dar lasă că ne revenim noi până în secolul următor.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!