cand exista inghesuiala, ma invart...in jur si in jur in cercuri...luminile colorate sant ingerii mei pazitori...nu e ca in filme...e mai mult loc si mai putin prost gust...e aproape ca un basm...si deasemenea oja argintie pe unghiile mele...habar nu am cum a ajuns acolo...poate am adormit ca Alba ca Zapada pentru o gramada de ani...poate m-am impiedicat orbeste intr-o padure fara frate pentru ca era mort...il mancase lupul Scufitei Rosie...si a trebuit sa gasesc casuta de turta dulce si sa coc vrajitoarea singura...sunt totdeauna in dantela...nu neagra...trebuie sa fie roza pentru ca la foarte putini le place dantela roza...nu am venit aici sa fiu o stea...aici sant doar parte a spectacolului de oameni ciudati...nu ma voi transforma intr-un dovleac la miezul noptii...pot sta afara pana iese soarele, nu ma voi topi...sunt deja in zdrente asa ca nu am motiv de ingrijorare....odata am vazut o gorila privindu-ma de la bar...am crezut ca era primul meu prieten pentru ca era nascut in Anul Chinezesc al Maimutei...i-am dat magnolia ce o aveam in par si a mancat-o...dupa aia...dupa aia a baut o sticla de Heineken...as sari de pe acoperisul unui zgarie-nori insa nu vreau publicitatea...