afară aud un câine care latră într-un fel...disperat
eu de când am venit am baut bere, m-am uitat în tavan
de când te cunosc
inima mea a devenit un fel de citadelă a neliniștii
gândurile, nori întunecați care-mi inunda pupilele, știi
câteodată ma uit în oglindă
sunt eu cea de acolo sau nu știu, cea de aici
aș putea sa fiu
cordonul roșu al dezmățului, căldurii, al toanelor
acum tu ești un copil care duce mâna la ureche.