agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-09-06 | |
aici, în locul ăst' străin
cu casa-n dealul cu pelin te am în viață și în vis cu numele-ți de zi-deschis în comparația lui ca... rimând cu egipteanul Ra !!!!!!!!!!!!! Calule, s-aduci bani!… așa îmi alintai tatăl în ziua de salariu, iar el făcea nod cu fundă la șireturi și mai slobozea câte o înjurătură marinărească, apoi ieșea pe ușă… tu-l conduceai cu zâmbetul până când liftul ajungea la cinci... fugeai repede la fereastra din Grivița, și mai făceai câțiva pași cu el până la tramvaiul 6, și noi toți îl așteptam să se întoarcă… punea banii pe masă și zicea: femeie, ăștia sunt!... din servieta maron, din piele de porc, scotea sufertașul și o juma' de țuică de prună… se făcea comod, își lua țoiul cel mic de la locul lui, din cămară, de pe primul raft… ieșea pe balcon......... se așeza pe băncuța galbenă și stătea de vorbă cu porumbeii voiajori… și tu știai când să-l chemi la masă... asta-mi aduc acum aminte de voi, și-n chestia asta, tu înțelegi că-i o declarație de dragoste de ziua ta... că toate zilele tale sunt și ale lui, și ale mele, și asta o aflu acum când este așa de puțin drum... despre mine, să știi că sunt bine... mă știi pe drumul cu metroul... ce nu știi încă bine este treaba pe care o am la o piramidă... nu-i una obișnuită, cu pietre sau cu veșnicii... este piramida născută dintr-un castel de nisip... aici, de ziua ta, las turnului de scoici o mie de doici și-o singură mamă... înțelege-mă că-s bine și mă gândesc mult la tine... să aveți grijă de voi... când vin acasă, să ne facă Sergiu o fotografie... cu tine, cu tata și cu servieta lui din piele... și să nu uiți să-i spui calului, și nu doar atât... sunt curioasă, calul ce-și amintește... tu-ți mai aduci aminte seara când eu am venit mai târziu, și calul înspumase cât șase, și-am avut norocul să plătesc și ce n-am gândit?... și acum, la mintea de azi, stai jos să nu cazi... n-aș schimba nimic... un pic, poate, mai mult noroc nu strică... dar dacă așa a fost să fie, sunt bucuroasă că mi-ați ales numele cel mare... și mai sunt bucuroasă că-n ale mele ați pus ce-ați avut voi mai bun... de la tata, să mă înfurii pe nimica, de la tine, să nu rămână din supărare nici atâtica... vă las un vers din gând de fată să fie iarăși altădată și-n visul care-l cresc acum să fie viu și cald un drum...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate