Spuneam candva ca ma dor lacatele de la usile bisericilor... ca Dumnezeu nu poate fi inchis, ca e pacat sa poti ajunge intr-un locas sfant ca intr-un magazin, sau ca intr-o audienta programata...
Spun azi, acelasi lucru fata de ce a ajuns Poezie.ro...
Nu stiu a cui a fost ideea de a pune pe prima pagina doar poeziile recomandate... recomandate de editori... desigur...
Era aici o lume a poeziei, aveau farmecul lor toti cei care incercau sa colinde prin aceasta deosebita lume...
E trist, e nedrept ... si asa lumea reala e inspinata, aspra, bolnava de invidii si interese meschine... de ce sa- i faceti asta poeziei, de ce s-o ingraditi, s-o incuiati, s-o ridicati pe raftul de sus... de ce sa nu poti citi orice poezie si de ce sa nu poti spune un cuvant de imbarbatare sau dimpotriva sa il atentionezi pe cel ce nu are talent ca e cazul sa mai citeasca si alte poezii, sa vada singur diferenta dintre poezie si altceva...
Regret ca ati ales cenzura ca lacat...
Si eu care credeam ca voi iubiti Poezia, Cuvantul...
Ce s-a intamplat cu voi? De ce simt ca gerul va ingheata sufletele?