Astăzi nu-mi place ploaia... sunt iar din zahăr. Când eram mică, râdeam, glumeam:" Și ce dacă sunt din zahăr? Puțină ploaie nu o să mă topească..."
Astăzi sunt iar din zahăr și nici nu mai vreau să cresc. Nu vreau să mă topesc în apă. În cafeaua ce stinge gâtul după plăcerea seacă a unei țigări? Poate. Dar nu în apă, nu în ploaie.
Și la vară? Voi fi din nou din zahăr... Nu știu, dar va fi prea târziu... atunci voi fi oricum topită-n mare...