nu credem în cuvinte goale deși uneori alergăm goi
unul în fața celuilalt sau unul de celălalt.
ca într-un desen animat construim desene
în invizibilul aer, deschidem uși acolo
unde nu sunt, găsim ferestre imaginare
și le deschidem atunci când nu mai putem respira.
ar fi culmea să țipăm de durere la ceasuri întregi
după lovituri... culmea desenelor animate chiar
asta ni se întamplă! deschidem lumi acolo unde alții sau chiar noi le închidem inventând puncte moarte.

să ieșim
odată din pelicula asta
și să ne iubim
într-un film de
oscar!